Capitolul 13 . Marturisiri

Bella POV :

    Am iesit din casa , si m-am lovit de intunericul de afara . Unul dintre dezavantajele de a sta in mijlocul unei paduri . Nu aveam de gand sa ies pe intuneric , si sa ma impiedic de ceva sau sa dau peste cineva . In situatia mea , trebuia sa fiu cu ochii in patru in orice clipa .

M-am intors in casa , sa aprind lumina de pe veranda , pe bajbaite , caci si in casa era intuneric . Am apasat intrerupatorul de cateva ori , insa era inutil . Se pare ca se luase curentul ! Exact de ce aveam nevoie .

Insa , trebuia sa ma intorc  la subsol sa vad ce face Edward .Trebuia sa ma asigur ca nu incepeau sa-i revina puterile si sa evadeze de aici , sau mai rau ...

 Mi-am luat telefonul , fiindca nu aveam habar unde , sau daca erau lanterne prin casa , si nu vroiam sa o trezesc pe Lia .

Asa ca am iesit din nou in curte , luminandu-mi drumul cu telefonul . Lumina era destul de slaba , dar , nu eram in situatia sa fac mofturi .

 Am reusit pana la urma sa dau de usa secreta , si sa tastez codul . Cand usa s-a deschis , o senzatie ciudata imi strabatu corpul . De parca un pericol m-ar fi pandit , si m-am intors repede sa ma uit in spate . Nu am vazut pe nimeni , iar lumina de la telefon , nu batea pana la tufisuri . Am asteptat cateva clipe , ascultand cu atentie , insa nimic nu parea in neregula .

M-am intors inapoi , si am intrat in camera , usa , inchizandu-se automat in urma mea . Am coborat scarile destul de incet , incercand sa nu ma impiedic . Am juns la baza scarilor si am incercat sa privesc prin camera intunecata . Nu auzeam nimic , iar pentru o secunda mi-a trecut prin minte faptul ca Edward a evadat . M-am repezit la fotoliul in care l-am lasat , si lipsea . Fotoliul lipsea . la fel si vampirul ce era legat de el . M-am panicat pentru o secunda si m-am intors disperata privind in jur .

Insa , exact atunci o voce chicoti . M-am speriat si m-am intors spre sursa zgomotului . Si , exact acolo , in fata mea , stand in fotoliu si privindu-ma zambind se afla vampirul meu pierdut . “ Al meu ? “ m-am intrebat in gand incruntandu-ma la cel din fata mea . “ Cred ca am luat-o putin razna “ , m-am certat .

-         Tu ce faci acolo ? am intrebat aspru .

-         M-am plictisit sa stau in locul acela , asa ca m-am mutat . O priveliste mult mai buna , apropo , spuse el uitandu-se la mine din cap pana in picioare si zambind .

-         Iti bati joc de mine ? i-am spus nervoasa .

Probabil si faptul ca am crezut ca a plecat m-a speriat putin , iar acum eram nervoasa pe el ca ma facuse sa cred asta .

-         Oh , te rog ! spuse el dandu-si ochii peste cap . Parca tu ai spus ca nu pot evada dupa glontul ala ... care inca doare , in caz ca te intrebai ! spuse el incruntandu-se .

M-am uitat la el vazand ca inca era legat , ceea ce era bine .

-     Bine ! Asta ii e menirea ! am spus aspru .

-     Apropo de menire ... Stii ... eu sunt vampir , nu am mai vanat de vreo 2 saptamani , si ma intrebam daca ai fi draguta sa rezolvi asta ! spuse el , de parca eu eram chelnerita , sau ceva .

Am pufnit neincrezatoare , zambind in batjocura .

-         Scuze , dar nu servim asa ceva ....

-         Glumesti ? Nu stii in ce pericol te pui daca voi fi prea infometat , spuse el serios .

-         Mda , da ! Stiu , nu-ti fa tu asa de multe griji . Oricum nu vei mai sta prea mult pe aici ! maine voi vorbi cu Phil ... aaa... ica seful agentiei sa vina sa te ridice , deci ...

-         Nu ! Nu ma poti  preda ! Asta ar insemna ca si familia mea ar fi in pericol ! spuse el disperat . Hai Bella ! sigur ne putem intelege . Uite , noi nu suntem ca restul . Noi nu le facem rau  oamenii ...

-         Oh , da ... vechea poveste cu “ Nu le facem rau ! Ii trimitem intr-un loc mai bun “ am spus eu facand in aer ghilimelele de rigoare .

-         Nu ! Vreau sa spun ca nu ii ranim . De ce crezi ca ochii nostri sunt aurii ? Incercam doar sa ne intergam in societate . De altfel ce alti vampiri ai mai auzit tu sa mearga la scoala ? spuse el repede .

-         In privinta asta ai dreptate , insa tot nu am incredere in tine ! am spus eu .

Vorbele lui m-au pus pe ganduri . M-am indeparta putin de el cautand cu privirea prin intuneric un fotoliu .

Dupa ce am reusit sa-l localizez , l-am tras pana in fata lui Edward , asezandu-ma pe el .

Edward se uita la mine ridicandu-si o spranceana in semn de mirare .

Eu doar m-am lasat in fotoliul moale , punandu-ma picior peste picior , si lasandu-mi capul intr-o parte , privindu-l curioasa . Si asa nu aveam somn , asa ca decat sa stau singura prin intuneric la mine in camera , ei bine ...

-         Ascult ! am spus eu privindu-l intens .

-         Pardon ? spuse el confuz .

-         Convinge-ma ! Vreau argumente pentru care sa nu te predau agentiei . Ai o singura sansa ... asa ca nu o da in bara ! i-am spus apoi serioasa .

El inca se uita  confuz la mine .

-         Pai ... incepu el . Trebuie sa stii ca noi , suntem ... “ vegetarieni “ . Adica , e un fel de gluma intre noi , pentru ca ne hranim doar cu sange de animal . Deci , nu , nici un om nu este ranit pentru a ne putea hrani !

La aceasta marturisire , sprancenele mele s-au ridicat de uimire . Ei chiar ... folosesc doar animale pentru hrana ?

-         Stiu ca e greu de crezut , insa asa e . Si in plus , asta ne coloreaza ochii in auriu si nu in sangeriu , la fel ca celorlalti . Iar noi , incercam sa facem parte din societate in loc sa ne ascundem . Mergem la scoala , iar Carlisle , care ne este ca un tata , lucreaza ca si doctor . De-a lungul vremii am invatat sa rezistam in fata sangelui , desi nu toti se descurca chiar asa de bine , si ne trebuie zeci de ani de practica inainte sa putem sta in preajma oamenilor fara sa-i atacam , concluziona el .

-         Deci stai sa inteleg . Vrei sa zici ca voi chiar nu consumati sange de om , si seful clanului vostru e doctor ?

-         Da ! Iar Carlisle , e mai mult un fel de cap de familie . Noi asta ne consideram . O familie , nu un clan , deoarece tinem unii la ceilalti si nimeni nu este obligat sa faca nimic din ce nu vrea , spuse el .

-         Waw ! Astea  chiar ca m-au lasat fara cuvinte . E adevarat ca nu am mai intalnit , sau auzit de asa ceva , dar ... Nu inteleg un lucru . De ce ? De ce nu va ascundeti ca restul ? Si cum de Volturii va permit sa iesiti in fata oamenilor . Credeam ca sunt mai stricti decat atat , am spus eu .

-         Volturi ? Stii despre ei ? intreba Edward .

-         Sunt motivul pentru care mai traiesc , am spus eu cu un zambet trist . Dupa ce mi-au omorat parintii , am jurat ca ma voi razbuna . Si asta mi-a iesit destul de bine in ultimii ani , inainte sa ma confrunt cu voi . Un asa zis clan vegetarian .

-         Oh ... imi pare rau , spuse Edward trist . Nu am stiut de parintii tai .

-         Da , pun pariu ca-ti pare ! i-am raspuns eu ironica , pastrandu-mi zambetul fals .

-         Nu , pe bune . Si eu mi-am pierdut mama , inainte .... inainte sa devin vampir , spuse el privind in alta parte , incruntat .

-         Ei bine , atunci stii cum ma simt ! i-am spus eu , renuntand la zambet si uitandu-ma in gol .

-         Volturii stiu de noi . Si nu suntem sigurii care prancticam  aceasta dieta , spuse Edward dintr-o data . Mai este o familie . Si ne-au lasat , deoarece are incredere in noi ca putem pastra secretul in fata oamenilor , si pentru ca ... ei bine , au incredere in carlisle , si sunt fascinati de modul nostru de trai .

-         Aha , am spus eu nestiind ce sa-i raspund .Si talente ? Aveti vreunul din voi ?

-         Pai .... ezita el , dar apoi ma privi in ochi . Da ! recunoscu el . Desi sunt rari cei ce au talent , in familia noastra sunt trei vampiri talentati .

Am asteptat sa continue , si i-am facut semn cand am vazut ca evita .

-         Pai , e Alice , care poate vedea viitorul , insa destul de subiectiv , e Jasper care poate controla emoriile si ... eu .

L-am privit mirata .

- Tu ? Ce talent ai tu ?

- Pai ... citesc gandurile . Inafara de ale tale , desi nu stiu cum reusesti , spuse el privindu-ma incruntat .

Am zambit la afirmatia lui pentru ca stiam ca eram imuna la talentele vampirilor .

-         As vrea sa-ti spun dar asta ar strica toata distractia si misterul nu ? am spus eu pe un ton jucaus .

-         Probabil ca asa e ! spuse el zambind .

-         Acum despre acesti Volturi .... cam cat de mare e armata lor ? am intrebat plina de interes sprijinindu-mi barbia in mana  .

-         Mare ! spuse Edward .

-         Cat de mare ? am intrebat eu enervata de faptul ca-mi evita intrebarea .

-         Mai mare decat ai crede ! Nu ai cum sa invingi intr-o confruntare cu ei .

-         Nu zau , am spus eu , interesata .

-         Mda , si daca imi dai drumul , atunci poate facem un targ , spuse el zambind cu viclenie .

-         Imi place cum gandesti , i-am spus zambind si eu . Insa nu fac afaceri cu vampirii , i-am spus eu serioasa . Nu ma pot increde in inamic . Si nici tu nu ar trebui . Cu toate ca nu ai de ales .

-         Dar ... am crezut ! spuse el confuz , in timp ce eu am format un numar pe telefonul meu si m-am ridicat in picioare .

Dupa al doilea ton de apelare imi raspunse .

-         Alo , Phil ? Am niste informatii chiar interesante ! i-sm spus , iesind din incapere si lasandu-l pe Edward uimit .

Il tradam , stiam asta , insa misiunea mea era mai importanta . Si de cand ma imprieteneam eu cu vampirii ?

-         Da Bella , ce s-a intamplat ?

-         Am o poveste destul de interesanta sa-ti spun , si cred ca ai vrea sa o asculti , asa ca ia un loc , i-am spus eu intrand in casa , ca sa observ ca a venit curentul electric

Am urcat in camera mea si i-am povestit ceea ce mi-a spus Edward , intrebandu-l daca a auzit de asemenea vampiri vegetarieni , insa am evitat sa-i spun de familia lui .

Phil s-a suparat pe mine bineinteles , si mai ales pentru ca l-am capturat si nu l-am anuntat .

Mi-a spus ca de dimineata va trimite pe cineva sa-l ia , insa eu m-am opus vehement .

-         Phil nu ! Stiu ca esti ingrijorat , insa nu-ti fa griji , Ma descurc . In plus , am un plan , iar Edward nu este periculos .

-         Nici nu ma gandesc Bella ! Nu te pot pune in pericol ! spuse Phil serios .

-         Te rog , Phil ! Doar de data asta ai incredere , si-ti promit ca daca se intampla ceva , fie si cel mai mic indiciu ca as fi in pericol , iti spun , si te las sa faci ce vrei , fara sa comentez .

-         Bella .... spuse el iftand

-         Te roooog Phil . Stii ca sunt in stare si ma descurc . Ai putina incredere ! l-am rugat eu . In plus , vreau sa aflu mai multe si singura cale este sa-l conving .

-         Bine ! spuse el infrant .

-         Yei ! am spus eu fericita .

-         Insa ! mi-o taie el repede . daca ceva nu merge bine , vreau sa-mi promiti ca ma anunti , si nu te vei opune , chiar daca ar fi sa te inchid , pentru a te proteja ! imi spuse el .

-         Bine ... am spus eu suparata ca nu avea incredere deplina in mine . imi voi da silinta si voi invinge , Phil . Stiu ca asa va fi ! am spus eu increzatoare .

Mi-am luat la revedere de la Phil , si am inchis . Stateam la birou , avand un picior sub mine , si navigam pe internet , incercand sa-mi verific mailul .

-         Hm ! Un mail nou de la cineva necunoscut ! am spus eu pentru mine deschizand mailul .

“ Te vad ! “ scria in mail cu litere mari .

M-am ridicat in picioare imediat , caci un sunet de la fereastra ma sperie . M-am dus in fuga sa o deschid si sa privesc afara , stand cu o mana pe pistolul meu . Insa acolo nu era nimic . Prin tot intunericul acela nu am putut vedea sau auzi nimic .

Poate devin paranoica . Ori mailul ala m-a facut sa-mi imaginez sunetul .

Am inchis fereastra cu grija , asigurandu-ma ca o incui , inainte de a mai intoarce la leptopul meu .

 M-am mai uitat o data la mesaj , de parca nu il puteam descifra , si la expeditor . Era un pseudonim ciudat , care , apropo , nu era absolut deloc subtil : Kill hunters  .

M-am incruntat , hotarandu-ma sa-i raspund : “ Nu vei scapa cu asta ! “ .

Apoi am trecut la alte mailuri , printre care se afla si unul de la Logan . Nu mai auzisem de mult de el . Am citit rapid mesajul , in care imi spuse ce mai facuse , si ma intreba cum o mai duc .

I-am raspuns pe scurt , ca sunt bine , fara sa-i dau detalii , apoi am inchis laptopul si mam bagat la culcare .

______________________________________________________

Din cauza CUIVA care a ramas anonim :D Astazi aveti parte si de capitolul 13 !!!!!

Vedeti ? Nu trebuie decat sa cereti "D

Capitolul 12. Cum sa sechestrezi un Vampir

Bella POV :

Am intrat la ore , de parca nimic nu s-ar fi intamplat , incercand  pe cat posibilul sa evit familia Cullen . Cand clopotelul a anuntat pauza de masa , am plecat spre cantina , si , din greseala , era sa dau peste tipul imens si musculos , pe nume Emmet . Insa m-am oprit la timp , redresandu-ma , si ocolindu-l .

Stand la masa , cu prietenii mei , i-am observat cat de ingrijorati erau . Puteam observa cum isi miscau buzele aproape imperceptibil , insa cu siguranta auzeau . Apoi , deodata , toti s-auridicat , si au parasit cantina , Nici nu s-au mai obosit sa-si cumpere mancare . Ceea ce oricum era o risipa , pentru ca ei nu mancau . Apoi , cand am iesit , sa merg la ultimele ore , am vazut ca masina lor disparuse . Cred ca plecasera in cautarea lui Edward . Trebuia sa ajung cat mai repede acasa , si sa ma asigur ca Edward nu evadase , asa ca , in loc sa ma duc la obisnuita mea ora , am plecat direct spre cabinet . Norocul meu ca eram o asa actrita , si m-am prefacut ca ma doare burta .

-         Stiti ... probleme de fete . Ma pute-ti invoi la ultimele mele ore , va rog ? Chiar simt ca nu mai pot . Nu vreau decat sa ma odihnesc putin , am mintit eu .

-         Desigur , draguta . Poti merge acasa ! imi spuse asistenta draguta .

Inainte sa ma lase in sfarsit sa plec , a trebuit sa ma prefac ca iau o pastila , dar , m-a crezut , si am plecat cat de repede am putut .

Am bagat viteza maxima , facandu-mi planuri . Daca il sunam pe Phil si-i spuneam , va trimite o multime de agenti pentru a captura intreaga familie . Apoi , va considera ca nu sunt in siguranta , si stiu cat de protector poate fi el uneori . M-a va inchide intr-o celula cel mai probabil , gandindu-se ca “ ma protejeaza “ . Iar eu nu mai vroiam  sa fiu dadacita .

Insa , trebuia sa  rezolv situatia asta . Pana la urma , am captivat un posibil vampir , si nu am nici o idee ce sa fac cu el .Cand eram la agentie , ieu doar ii prindeam , si altii se ocupau de ei . Acum va trebui sa aflu cum se face treaba “ murdara “ .

Am oprit in fata casei , si practic am alergat pana la usa secreta . Am introdus codul secret , iat usa s-a deschis . Am aprins lumina , si am coborat scarile , uitandu-ma dupa Edward , care , asa cum speram , era la locul lui , uitandu-se pe tavan .

-         Oh ! Ai venit ! spuse el observandu-ma . Credeam ca ma vei lasa sa putrezesc aici , spuse el ironic , insa am putut observa un zambet micut in coltul buzelor lui .

-         Dap , am spus eu plictisita .

-         Ai venit sa ma torturezi ? spuse el prefacandu-se ingrozit .

M-am uitat la el ridicand o spranceana , hotarandu-ma sa-i fac jocul .

- De fapt , am fost la scoala , am spus observand cum se incrunta de confuzie .

- Si ? intreba el .

- Si .. ti-am vazut “ familia ‘ , am spus eu facand in aer ghilimelele de rigoare . El se incorda . Stii .. am spus ducandu-ma in spatele lui si puandu-mi minile pe umerii lui  . Pareau foarte ingrijorati de disparitia ta . Ba chiar au plecat dupa pauza de pranz , probabil sa te caute . Cine stie ... poate o sa te gaseasca pana la urma .

La auzul cuvintelor lui , Edward a reactionat destul de violent , zbatandu-se pentru a nu-l mai atinge .

-         Sa nu indraznestii ... , spuse el uitandu-se la mine cu ura .

Eu doar am ridicat o spranceana zambind satisfacuta , ca amenintarea mea functiona . Nu ca as fi chiar atat de stupida incat sa ma pun cu tot clanul lui . Stiam ca m-ar face bucatele , cu tot cu armele mele . Imi placea sa-l infurii putin .

Vazandu-mi zambetul , Edward ma ameninta din nou :

-         Vorbesc serios ! sa nu indraznesti sa te apropii de familia mea , sau ...

-         Sau ce ? Nu cred ca in conditia ta , poti ameninta pe cineva , dar nu-ti fa griji . Nici nu aveam in plan sa le fac ceva , am spus intorcandu-ma cu spatele la el . inca ! am spus tare , peste umar , incepand sa ma indepartez .

-         Stai ! striga el dupa mine .

Eu m-am oprit dar nu m-am intors .

-         Cand ... aaa ... te intorci ? intreba el sovaind .

-         Mai repede decat crezi , i-am spus continuandu-mi drumul .

Am iesit din ascunzatoare , si am intrat grabita in casa .

Lia , servitoarea , gatea ceva , asa ca doar am salutat-o si am urcat sus . Pe drumul spre camera mea , am putut-o auzi pe Ana cum vorbea cu papusile ei si se amuza . M-am oprit in tocul usii ei , care era deschisa , si am privit-o cum se juca . Am zambit in sinea mea , gandindu-ma cat de norocoasa era . In primul rand , pentru ca avea o mama . Probabil ca tatal ei era divortat . Insa asta nu ma privea pe mine . Imi doream doar ca ea sa isi traiasca fericita copilaria .

Acum , ca ma gandesc serios la asta , imi dau seama ca ar fi trebuit sa-i iau ceva bun pe drum incoace . Dar ma voi asigura ca va fi fericita de acum .

Fetita si-a ridicat ochisorii de la papusile ei , si m-a privit .

-         Bella ! Vii sa te joci cu mine ? intreba ea inocent .

-         Sigur , am spus , inaintand in camera ei , si asezandu-ma pe unul din scaunelele ei minuscule . ce facem ? am intrebat-o .

-         Petrecere cu ceai ! spuse ea fericita .

M-am mai jucat putin cu ea , apoi ne-am uitat la Cenusareasa , impreuna , pana ce ea a adormit . Apoi m-am furisat de langa ea , si am plecat in camera mea sa-mi fac temele .

M-am uitat la ceas , si era deja 11 :20 . Cand a trecut timpul asa de repede ? Trebuia sa ma duc sa-l verific pe Edward inainte sa ma bag la culcare , mi-am spus .

Ia stai putin ! De cand vorbeam eu despre un vampir folosindu-i numele ? Eram putin surprinsa , si cofuza . Aveam un sentiment ... ciudat  .

Carlisle POV :

Eram la spital , si tocmai ma apucasem de completat cateva hartii , cand telefonul a inceput sa-mi sune . m-am uitat la apelant si am vazut ca era Alice .

I-am raspuns imediat , stiind ca ea nu ma suna decat cand era vreo urgenta .

- Da ?

- Avem o urgenta , imi spuse ea . Ne intalnim acasa , spuse ea , si inchise .

Mi-am pus telefonul in buzunar , mi-am luat jacheta si am iesit pe usa . la receptie , secretara mi-a zambit .

-         Trebuie sa plec acasa , i-am spus .Am o urgenta in familie . Ocupa-te de hartiile de pe biroul meu , si apoi iti poti lua liber restul zilei , i-am spus , stiind ca nu mai aveam nimic de facut in acea zi .

Ea dor m-a aprobat , iar eu m-am grabit sa intru in lift .

Am condus repede pana acasa , incercand sa tratez situatia cu calm . ma gandeam la Bella , aceea care era din agentie . daca a descoperit cine suntem si venea dupa noi ? trebuia sa-mi pun familia pe primul plan , si sa plecam cat mai repede din oras .

Cand am intrat in casa , am vazut ca toata familia era adunata in living , in afara de Edward .

-         Unde e Edward ? am dat glas gandurilor mele .

-         Asta este ! Nu stim , am spus Rosalie .

-         Bine , a-ti incercat sa dati de el ? am intrebat pastrandu-mi calmul .

-         Da ! L-am cautat prin toata padurea , l-am sunat , i-am trimis o multime de mesage , dar degeaba ! Parca nu vrea sa –l gasim .

-         Atunci , poate asta si e . Vrea sa fie singur putin , am incercat eu sa-i linistesc , insa nici eu nu ma credeam .

-         Carlisle , el nu ar fi facut asta fara sa ne spuna , si in plus ... incepu sa spuna Jasper , dar se opri , caci Alice avea o viziune .

-         E Edward ! spuse ea . E legat . E intr-o camera intunecata , iar un televizor ii lumineaza incaperea , spuse Alice revenindu-si din viziune .

-         Eh ... cine stie ce fantezii isi indeplineste Eddy ! spuse Emmet , razand , dar Rose il reduse la tacere cu o palma peste cap .

-         E de rau ! spuse Alice . edward este capturat , iar noi nu putem face nimic , macar daca  as sti mai multe , se planse ea .

-         Alice , nu e vina ta ! i-am spus eu . Totul va fi bine .

Insa nici nu mi-am terminat vorba de zis , ca telefonul lui Alice bipai .

-         E un mesaj . E de la Edward ! striga ea . Spune ..,

“ Alice , stiu ca probabil ai avut o viziune , dar nu va bagati . Sunt bine , si voi rezolva singur aceasta situatie .Stiu ce fac !“ , citise Alice cu voce tare .

-         Si acum ce facem ? intreba Esme .

-         Ce a spus Edward am spus eu , iar toti s-au uitat la mine .Am incredere in el , si tiu ca daca situatia l-ar depasi , ne-ar chema imediat , am spus eu ferm .

-         Dar Carlisle ... se plase Alice .

-         Stiu . Nici pe mine nu ma lasa sufletul , dar e decizia lui . si stiti ca s-ar supara daca nu i-am respecta decizia .

-         Da , asa e ... spuse alice ingrijorata . Dar asta nu inseamna ca nu-mi voi tine viziunile indreptate spe el , spuse ea , aratand cu degetul .

-         Bine , Alice , poti sa-ti tii “ ochii spre el ‘ , am spus eu .

Capitolul 11. Rapiri ?

       M-am ridicat din leagan , lasandu-mi cana de cafea goala in loc . M-am uitat in fata mea la padurea ce parea fioroasa si apoi mi-am ridicat privirea in sus . Cerul parea senin , iar norii albi acopereau doar putin din soare .

Am decis sa ma pun in miscare , uitandu-ma la ceas pentru a ma asigura ca voi ajunge inapoi inainte de 7:30 pentru a putea merge la scoala .

 M-am indreptat spre marginea padurii , avand grija sa nu alunec pe iarba umeda de roua , insa incercam sa fiu rapida .

Imediat ce am intrat in padure  , am inceput sa alerg la viteza normala . Eram rapida , aproape ca un vampir , caci in meseria mea , viteza era un lucru obligatoriu daca vroiai sa traiesti . Unii din agentie ar pune pariu ca noi , cei care facem munca de teren , am putea intrece , cu usurinta orice atlet profesionist . insa , bineinteles , ne era interzisa participarea la orice fel de olimpiade , caci ne puteam da naibii acoperirea .

Picioarele mele alergau atat de repede , incat aproape ca nu mai atingeau solul . Evitam cu usurinta trunchiurile copacilor , bustenii sau tufele ce imi stateau in cale .  Frunzele uscate , amestecate cu iarba verde , fosneau sub greutatea mea , insa  nu atat de tare .

 Nu steam incotro ma indrept , dar instinctual meu parca ma ghida .

Pana la urma , descopeream ca pasii ma indreptau spre o poiana . Mai aveam cativa copaci , cand am vazut lumina .

   Cateva raze de lumina erau refelctate in difeite parti , in mod neobisnuit , de parca cineva ar fi amplasat oglinzi pe pamant . M-am oprit automat , gandindu-ma ca poate fi o capcana . Poate ca cel sau cea care mi se parea mie ca ma urmareste chiar exista . Poate inca este pe urmele mele si asteapta orice ocazie de a ma inhata .

 Insa imediat m-am trezit din reveriea mea , ascunzandu-ma rapid dupa un copac .

Am incercat sa ma strecor in liniste printre trunchiurile copacilor , apropiindu-ma de poiana .

  Ajunsesem deja la ultimul copac de care ma rezamasem cu spatele . Inima imi bubuia in piept , gata gata de actiune . Am luat o gura mare de aer si am iesit de la adapostul copacului , uitandu-ma la … EL .

 Tolanit pe iarba si inconjurat de flori albastre , stand cu ochii inchisi … era Edward Cullen !

Insa arata altfel . Lumina se reflecta pe pielea lui , de parca era acoperit de milioane de diamante minuscule . Arata mai minunat decat deobicei , si prin perfectiunea sa parea inuman .  El nu era om . Stiam deja asta . Insa ce nu stiam era ce fel de creatura era . Vampir nu avea cum sa fie , prin simplul fapt ca statea la soare . Niciodata , un vampir nu statea la soare . Toate vanatorile mele se desfasurasera noaptea , si nu-mi amintesc sa fi auzit vreodata de un vampir ce se plimba ziua mare prin oras .

   Insa uitandu-ma la el cum stralucea sub soare , imi imaginam de ce . Toti ar sti ca este diferit , iar vampirilor nu le place sa atraga atentia in mod deosebit .

 Vrajita de frumusetea lui , nu imi dadusem seama ca ma apropiam de el , pana cand am calcat o crenguta , care s-a rupt sub greutatea mea , provocand un sunet . Atunci Edward deschise deodata ochii si sari in pozitie de atac . La randul meu , m-am panicat si mi-am scos  pistolul care il aveam tot timpul la mine , indreptandu-l spre el . Acesta inlemni , uitandu-se la pistol , apoi la mine cu niste ochi surprinsi .

   Ochii lui privira pentru o secunda inapoi , analizand caile de scapare .

-         Eu n-as face asta daca as fi in locul tau ! am spus tare si serioasa .

El se uita din nou la mine , de data asta relaxandu-se vizibil si indreptandu-se de spate .

-         Da ? Si ce poti face tu ca sa ma opresti ? spuse el in bataie de joc . Ai sa ma gaurasti cu cateva gloante amarate ? intreba el facand o figura de parca i-ar fi groaza . Vai , deja mie frica !

-         Ei bine , niste amarate de gloante probabil ca nu ti-ar face prea mari pagube . Insa ceea ce am eu aici – am spus batand usor peste pistolul meu – cu siguranta te va dobori la pamant intr-o secunda .

El ma privi inca o data ridicandu-si un colt al buzelor , apoi o zbughi in spate , intrand in padurea deasa . Insa nici eu nu m-am lasat mai prejos si am fugit dupa el . Desi nu eram la fel de rapida , nici macar nu aveam nevoie sa-l ajung , deoarece il aveam deja in vizor , asa ca am tras spre el , nimeridu-l in spate .

Edward scoase un sunet inabusit si cazuse la pamant rostogolondu-se de cateva ori , din cauza vitezei .

 Imediat ce am ajuns langa el , mi-am pus pistolul in teaca ce o aveam prinsa de picior , stiind sigur ca glontul incepuse deja sa-si faca treaba . L-am intors cu fata in sus , iar el a gemut de durere . Avea ochii inchisi , si stiam ca era mai slab chiar si decat un om . I-am luat unul din brate si l-am trecut pe dupa capul meu , ridicandu-l in picioare . Acesta se ridica , lasandu-si toata greutatea pe mine si strambandu-se cand l-am cuprins cu cealalta mana de spate .

Stiam ca trebuia sa fie al naibii de dureros , asa ca i-am spus :

-         Vezi ? Ti-am spus eu ! i-am spus , incepand sa-l trag dupa mine .

Cand am iesit din padure mi-am ridicat privirea spre cer , observand ca norii ce erau mai inainte albi , acum erau cenusii , avertizand venirea ploii .

L-am ridicat putin pe Edward tinandu-l mai bine , iar el scoase inca un sunet de durere . Asta am auzit tot drumul . L-am adus pana langa unul din peretii casei si i-am dat drumul , fara sa vreau , insa asa eram obisnuita sa ma port cu vampirii . Imi paru rau dupa aceea cand el icni de durere , din nou .

 M-am dus direct langa perete , incepand sa-l cercetez amanuntit , pana cand am ajuns sub balconul camerei mele . Peretele era in intregime acoperit cu flori agataroare , ascunzand parca ceva . M-am grabit sa cercetez mai amanuntit , stiind sigur ca aceasta casa trebuia sa aiba o camera secreta . Intotdeauna avea  .

  Si avusesem dreptate , caci gasisem panoul de comanda . Mi-am asezat mana stanga pe scanerul de amprente , tastand in acelasi timp codul pe care toti agentii AUW trebuiau sa-l cunoasca  .

  Imediat o usa se dechise in perete , dezvaluind o camera cufundata in bezna .

M-am intors imediat dupa Edward , la timp , caci exact cand l-am ridicat , incepu sa ploaie .

- Of ! Pe bune ? am spus cu voce tare uitandu-ma spre cer .

L-am simtit pe Edward cum a chicotit desi apoi scoase un sunet de durere .

- Cu cine vorbesti ? imi  sopti el in ureche , evident amuzat .

El l-am strans putin , provocandu-i durere , incercand sa-i sterg zambetul ala de pe chip .

-         Nu-i treaba ta ! i-am spus serioasa , tragandu-l dupa mine .

Ploaia deja ma udase pana la piele si eram constienta de faptul ca atat hainele mele , cat si ale lui Edward ni se lipisera de corp , iar corpurile noastre se atingeau .

Am incercat sa ignor senzatia de electricitate si sa-l trag inauntrul camerei intunecate .

Imediat ce am intrat , am cautat cu mana libera un intrerupator . Lumina invada camera dezvaluind imensitatea ei . Scarile duceau la un fel de camera ce se afla sub nivelul pamantului . Am coborat pe ele , tragandu-l si pe Edward dupa mine .

  M-am oprit la baza scarilor , privind in jur . Parea mai mult o camera normala decat una secreta . Avea o canapea , niste fotolii foarte moderne  , toate indreptate spre un televizor imens cu ecran plat , o masa destul de mare , un frigider , cateva dulapuri , si un perete mare , ce avea doar un tablou mare pe el .

 Mi-am facut o nota mentala sa-l intreb pe Phil de el .

 L-am tras pe Edward pe un fotoliu , uitandu-ma imprejur , dupa ceva cu care sa-l leg .

- Uuu... asta ar trebui sa fie camera de tortura ? ma intreba el in gluma .

- Nu , dar poate fi , daca nu incetezi prin a ma enerva , am spus eu aspru .

     - Pisicuta isi scoate ghiarele daca e nervoasa ? continua el pe acelasi ton glumet .

     - Nici nu ai idee , am spus eu gasind niste catuse intr-unul dintre sertare .

M-am intors cu fata spre el , observandu-i expresia de mirare . Am zambit mental la asta , si m-am apropiat de el .

- Ce vrei sa faci cu astea ? ma intreba el cofuz , observand  ca ma apropiam .

- Ce ti se pare ca fac ? Ma asigur ca nu te vei misca din locul asta ! i-am spus punandu-i catusele , legandu-l de un maner al fotoliului .

- Stii ca atunci cand imi voi reveni , catusele astea nu vor rezista prea mult , si in plus , as putea pleca cu tot cu fotoliu , spuse el , pe un ton ironic .

Eu mi-am dat ochii peste cap la afirmatia lui .

-         Stiu , insa asta nu se va intampla prea curand , crede-ma ! Acum nu esti mai puternic ca un copil . Complet inofensiv , am spus eu  batandu-mi mainile intre ele , de parca m-as fi scuturat de praf .

Mi-am ridicat incheietura mainii si m-am uitat la ceas . Era 7:20 , si trebuia sa plec la scoala in numai 30 de minute , asa ca m-am intreptat spre scari .

-         Hei , tu ! spuse Edward .

M-am intors cu fata spre el numai pe jumatate , asteptand sa continuie .

- Da ? am intrebat arcunindu-mi o spranceana .

- Ai de gand sa ma lasi aici ? intreba el .

- Mda , cam asta am de gand , i-am raspuns .

- Si eu ce sa fac in tot acest timp ? intreba el . Ma lasi sa putrezesc aici ?

- Te las sa putrezes pana ma intorc de la scoala , am spus eu , intorcandu-ma spre el si mergand spre masuta in fata televizorului luand telecomanda si pornindu-l . Acum nu te mai plictisesti , i-am spus punand la loc telecomanda si plecand .

- Waw ! Asta da distractie ! spuse el ironic , dandu-si ochii peste cap .

- Rezisti  tu 6 ore  ! i-am spus pe un ton aspru , iesind pe usa .

Am fugit pana la usa , intrand in casaincercand sa ma feresc de ploaie , si am urcat in camera mea sa fac un dus scurt , si sa ma usuc , inainte sa plec la scoala .

Dupa ce m-am imbracat , si mi-am luat ghiozdanul , am coborat in bucatarie , unde Lia gatea ceva . I-am facut cu mana , luand doar un mar si am fugit la masina , caci eram in intarziere .

Am ajuns la scoala cu 10 minute inainte sa se sune , oprind in parcare , si ramanand in masina , observand familia Cullen care ajunsera si ei atunci . Toti aratau ingrijorati , pobabil fiindca Edward nu ajunsese acasa , dar intrara in scoala , ceea ce am facut si eu .

___________________________________________________________________

 Deci ... in primul rand imi cer mii de scuze ca nu m-am tinut de promisiune  , insa sper ca a-ti citit cu totii postul de pe celalalt blog al meu .

   A trebuit sa-mi schimb Windows-ul , si mi s-au sters toate din calculator ( nu ca as fi avut cine stie ce chestii interesante :D ) Insa aveam capitolul aproape terminat , asa ca a trebuit sa o iau de la capat . Abia ieri seara am reusit sa-l termin , insa am zis ca-l pun astazi 

 Stati pe aproape zilele astea , ca nu se stie :)

                   And please , COMMM !!!!!!!!! :D    Kisses X