Capitolul 1 . Inceputuri

Bella POV :

Era o zi obisnuita de marti . Sau , ma rog ... cat de obisnuita poate fi o zi , pentru mine .
   Tocmai venisem la sediu , dupa ultima mea misiune . Fusesera mai multi decat ma asteptasem eu . Dar , bineinteles ca nu au putut sa ma invinga . Insa capatasem cateva vgarieturi , iar hainele mele , cu siguranta nu mai puteu fi purtate .

  Nu s-a nascut vampirul care sa-mi faca fata !

Oh ! Am uitat sa ma prezint . Sunt Isabella Swan ( Bella pentru prieteni ) ucigasa de vampiri . La cei 20 de ani ai mei , sunt cam ... cea mai buna din agentie . Desi sunt nu tanara , ci foarte tanara pentru a ma lupta cu vampirii , la mine au facut o exceptie . Se pare ca am dat dovada de aptitudini ce nu multi vanatari de vampiri le dobandesc .
    Probabil ca acum va trec mii si mii de intrebari prin cap . Gen " Esti cumva nebuna ? " , " Chiar exista vampiri ? " , si " Cum ai ajuns sa ucizi vampiri ? "
   Pai ... ca sa ma fac bine inteleasa de la inceput , am sa incerc sa clarific unele chestii :
1. Chiar sunt nebuna - nebuna dupa razbunare si sete de sange .
2. Da - vampirii chiar au existat si exista . Insa nu vor mai exista pentru mult timp .
3. Pai , ca sa raspund la a treia intrebare , va trebui sa va spun intreaga mea poveste . Si va previn . Nu e una tocmai roz .

~~~~*~~~~*~~~~*~ Flash back ~*~~~~*~~~~*~~~~*~~~~

- Bella scumpo ! striga mama din bucatarie .
- Da mama ! raspund eu coborand in graba scarile indreptandu-ma spre bucatarie . Aveam vreo 10 anisori pe atunci .
- Bella , hai sa-i dai mamei un pupic de ramas bun ! spuse ea intinzandu-si bratele pentru o imbratisare .
- Oh , mama , chiar trebuie sa plecati ? intreb eu trista .
-Stii ca trebuie , spuse mama mangaindu-mi obrazul .
- Dar eu nu vreau ! de fiecare data cand va intoarceti sunteti obositi mereu si .. si ... , spun eu cu lacrimi in ochi .
- Bella , scumpa mea . Stii ca nu avem de ales . Asta este ceea ce trebuie sa facem , spuse ea pe un ton bland .
- Stiu , dar ... , incerc eu sa spun , insa cuvintele nu-si gasesc locul .
- Rene , draga , esti gata ? intreba tata intrand si el in bucatarie . Oh , Bella , scumpo , ce s-a intamplat ?
- Charlie , Bella nu vrea sa plecam , spune mama .
- Oh , Bella , insa stii ca trebuie , spuse tata la fel de bland , mangaindu-mi capul .
- Stiu , insa vreau sa stati cu mine . Nu vreau sa mai plecati tot timpul . Vreau sa am si eu parinti normali , spun eu rastindu-ma la ei .
- Bella , credeam ca stii ca noi nu suntem normali , spuse tata , incercand sa ma inveseleasca .
- Bella ,incepu mama , uita-te aici , spune ea atingand micutul lantisor ce il aveam la gat . Era  un cadoul de la ei . Cat timp vei avea asta la tine ....

                                                            

- Veti avea grija de mine oriunde ati fi , completez eu . Era doar un lantisor din aur alb cu un pandantiv in forma de lebada . Eu credeam ca e un fel de simbol al numelui familiei noastre , insa ... cine stie ?

- Vezi ? Acum , gandeste-te ca nu sunt decat cateva zile , si vom veni inapoi . Nu trebuie sa-ti faci griji , continua mama .
- Bine , spun eu cedand , insa tot nu eram de acord .
- Ok . Ai tot ce-ti trebuie , daca ai nevoie de bani ii ceri Martei ( menajera si bona mea ) , Hamm... am uitat ceva ? intreba mama uitandu-se de jur imprejur .
- Nu ! Ma descurc , spun eu .
- Bine , spune ea . Acum trebuie sa plecam , pa Bella , te iubim , spune mama si ma saruta pe frunte , dupa ce facu si tata la fel .
   De unde avem eu sa stiu ca aia fusese ultima data cand avem sa-i mai vad ?
Nu eram decat un copil de 10 ani . Nu stiam cat de dura era viata .

    Tot ce-mi mai amintesc , era ca am adormit plangand .

~~~~*~~~~*~~~~*~~~~*~~~~*~~~~*~~~~


Mergeam prin sediu , indreptandu-ma direct spre biroul lui Phil Dwyer . Aratam in ultimul hal probabil , insa asta nu l-a deranjat pe Tayler , care incerca de fiecare data sa flirteze cu mine . Eu il consideram doar patetic . El era angajat aici , ca si mine , doar ca el facea munca de birou , pe cand eu faceam adevatata munca . Cea de teren . El doar lucra la calculatoare . Daca ar vedea un vampir in fata ochilor , cel mai probabil ar face pe el de frica . Insa asta nu insemna ca nu incerca sa se dea la mine .
- Oh , Bella , ma bucur sa te revad , spuse el cu un zambet imens pe fata sa tampa .
- ISABella , am spus eu raspicat , insa el nu parea ca ma auzise .
- Si , deci ... am auzit ca tocmai ai venit dintr-o misiune , spuse el inca avand acel zambet tamp intiparit pe fata .
M-am uitat la el ridicand o spranceana . Pe bune ? Chiar nu vedea ca arat in ultimul hal si mai si sangerez pe deasupra ? Dar , normalllll.... cum sa ma vada daca ochii ii sunt numai la sanii mei ? noroc ca erau acoperiti .
- Ai auzit bine , am spus cu o voce rece , dandu-i de inteles ca nu mai vreau sa continui discutia .
Ma miscam cat de repede puteam ( chiar daca corpul meu protesta de durere ) incercand sa scap de Tayler , dar si sa termin odata aici si sa ma car acasa , sa fac un dus , si sa dorm pentru urmatoarele 12 ore .
Ce ? Chiar imi place somnul !
  Insa Tayler nu prea stie cand sa se opreasca , asa ca aproape alerga dupa mine .
- Haide Bella ....., se milogea el .
- ISABella ! m-am rastit eu .
- Isabella , te rog ! Ai ceva impotriva cafelei ? intreba el .
- Nu ! Am ceva impotriva TA ! m-am rastit eu . Pe bune , Taylor ! Chiar arat ca si cum as avea chef  de a iesi la o cafea ? i-am spus eu aratand spre mine .
El ma privi din cap pana in picioare , de parca m-ar fi dezbracat din priviri , muscandu-si buza de jos cand   se opri din nou la sanii mei .
- OF ! m-am rastit , si am plecat .
- Bine , bine , stai ! Dar maine ? intreba el .
- Nu pot , spun eu inca mergand spre biroul lui Phil .
- Atunci poimaine ? intreba el .
- Nu ! Si daca ai sa ma intrebi din nou , raspunsul tot NU ramane ! m-am rastit eu .
-Haide ,nu fi asa de rea ! spuse el prinzandu-ma de o mana .
Mare greseala ! mi-am spus in mine .
  M-am intors cu fata la el , m-am rasucit , si l-am azvarlit in peretele opus . El cazu jos , si incepu a geme de durere .
I-am mai adresat o privire , si am disparut in biroul lui Phil .

- Phil ! spun eu uitandu-ma la barbatul din fata mea si zambindu-i .
- Bella ! spune el zambind . El era , unul dintre putinele persoane pe care le lasam sa-mi spuna asa . Bine ... era singura persoana , insa asta doar pentru ca mi-a cunoscut parintii si a fost ca si un unchi pentru mine .
- Se pare ca nu arati prea bine , spuse el uitandu-se la mine serios .
- Waw ! Merci Phil , chiar stii cum sa faci o fata sa se simta bine , am spus eu ironic .
- Stii ca nu la asta m-am referit , spuse el ingustandu-si ochii . Ce s-a intamplat ?
- Pai , ( am oftat eu , gandindu-ma putin ) sa spunem ca nu erau doar doi vampiri , am spus eu .
- Dar cati erau ? intreba el la fel de serios .
- Doar cu vreo doi mai multi , am spus eu dandu-mi ochii peste cap si asezandu-ma intr-un fotoliu .
Ma gandem ca se va supara ca-i voi murdari tapitaria de sange si noroi , insa el era preocupat de altceva , mai grav .
- Cati , mai exact ? intreba el .
- Cativa , am spus eu plictisita .
- Bella , marai el si stiam ca era serios .
- Bine , bine , erau vreo 5 , insa i-am invins destul de repede , am spus repede .
- Bella ! spuse el uitandu-se la mine serios . Poate si putin nervos ? Ce ti-am spus eu ? Tu chiar nu ai habar de codul muncii ?
Mi-am dat ochii peste cap . Iar "codul muncii " . Parca ar fi o biblie . Doar ca e plina de reguli . Urasc regulile .
 Defapt , mint . Iubesc regulile . Insa le iubesc doar atunci cand le incalc .
- Bella , ce ti-am spus eu tie ? interveni Phil din nou .
- Stiu , Phil , trebuia sa chem intariri , insa jur , ca m-am descurcat de minune . Nu am avut nevoie de ajutor .
- Nici un dar ! Bella stii ca tin la tine , insa cateodata te comporti atat de iresponsabil si atat de copilaros ! spuse el nervos .
- Dar Phil ! Tu stii ca sunt buna in ceea ce fac . Stii ca pot face fata ! Stii de ce sunt in stare ! ma rastesc eu la el .

- Bella , stiu . Stiu cat de puternica esti , insa nu vreau sa te pierd . Asta au facut  si .... incepu el insa lasa propozitia neterminata .

- Si parintii mei , nu ? intreb eu cu lacrimi in ochi . Ti-e frica ca voi ajunge si eu unde sunt ei nu ? Crezi ca int-o zi , bestiile alea insetate de sange imi vor face felul ! spun eu pe un ton normal , insa rece . Imi sterg cu putere lacrimile tradatoare uitandu-ma in alta parte , asteptand sa ma calmez .

Dupa o scurta pauza , Phil reancepu discutia :
- Si , deci .... Tayler inca incearca sa te agate ? intreba el schimband subiectul .
- Da , am spus eu .
- Bella , ofta el , ce ai mai facut acum ? intreba el uitandu-se la mine bland .
- De ce crezi ca as fi facut ceva ? intreb eu zambindu-i .
- Pentru ca te cunosc , spune el uitandu-se la mine .
- Serios ? intreb eu uitandu-ma la el superior .
- Si pentru ca am auzit un zgomot pe hol , spune el , zambind .
- Stiam eu ! spun zambind fericita . Fraierul a meritat-o cu varf si indesat !
- Bella , tot nu inteleg ce ai cu el . E un tip dragut ! De ce nu-i dai o sansa ? intreba el .
- Pentru ca nu merita ! am spus eu pe un ton de " evident " . Si in plus , nu am nevoie sa-mi ocup timpul cu o relatie . Stii , la cei 20 de ani ai mei , am lucruri mai bune de facut ! am spus eu serioasa .
- Cum ar fi ? intreaba el ridicand o spranceana .
- Sa fac un dus si sa ma culc ! am spus eu sarind de pe canapea si indreptandu-ma spre usa .
- Bella ! spuse Phil cand eram cu mana pe clanta usii .
- Da ? intreb eu uitandu-ma peste umar .
- Sa-ti ingrijesti ranile alea , bine ? spuse el zambind .
- Asa am sa fac , i-am raspuns si am iesit din biroul sau .

  Acum tot ce mai am de facut , este sa merg acasa . Abia astept ca ma intind si sa dorm in urmatoarele 12 ore . Sper doar ca voi avea destul timp sa ma refac pentru urmatoarea misiune .


__________________________________________________________

Hei ! Asa cum am promis , am reusit ( intr-un tarziu ) sa postez primul capitol .
Imi doresc atat de mult ca totul sa fie potrivit asteptarilor voaste , incat am mari emotii . Sper doar ca am facut totul bine , si ca nu v-am dezamagit .

  Astept comment-uri !!!!!

Kisses :X