Anunt ! ---- Iau o pauza !

    Desi , ca sa nu o mai lungesc , va anunt ca voi lua o pauza de 2 saptamani , deci abia atunci ve-ti mai avea continuari la toate ficurile mele . Pentru orice nelamurire , sau daca vreti totusi sa vorbim , eu voi fi mereu pe aici , si va voi raspunde cat de promt voi putea :)
Sper sa nu ma parasiti , caci am sa ma intorc ! :D

Cum era replica aia ?

I will be back !
Deci pana atunci , stati pe aproape ! :)

Capitolul 16. Alte dezvaluiri ?

Edward POV :

M-am intors acasa , conducand cu viteza maxina , ca deobicei . Am intrat in casa destul de nervos . Faptul ca ma aflam in aceasta situatie , ma tulbura groaznic . Si mai ales pentru faptul ca familia mea era in joc . Siguranta lor trebuia sa fie pentru mine pe primul plan . Nu stiu de ce am avut incredere in Bella , dar am facut-o . Si sper sa nu ma fi inselat in privinta ei .

Familia mea era nemultumita , normal . Rose era cea mai furioasa dintre toti . Pentru un motiv anume , parea ca nu o prea suporta pe Bella . Bineinteles , ca ii stiam gelozia fata de oameni , dar fata de Bella era mai rau .

Carlisle se prezenta in fata mea , pastrandu-si chipul calm , desi inauntru era foarte alarmat .

-         Edward crezi ca e bine ...? intreba el .

-         Nu stiu daca a fost decizia cea mai buna . Incerc doar sa sper , am spus eu .

-         Trebuie sa-i acordati mai mult credit chitai Alice, venind spre noi cu viteza vampireasca , oprindu-se exact langa noi .

-         Alice , ai vazut ceva ? intreb eu putin usurat .

-         Nup ! spuse ea incercand sa-si ascunda gandurile .

-         Alice ! am marait eu , insa ea incepu sa fredoneze o melodie , apoi pleca de langa noi , cu mainile la spate , facand pasi foarte mari .

-         Ce ? intreba Carlisle .

-         Imi ascunde ceva ! spun eu maraind .

Carlisle doar imi zambi , apoi se duse in biroul sau .

Mi-am trecut mana prin par ,  frustrat , si am urcat si eu in camera mea . Trebuia sa ma gandesc .

Am deschis usa ,si am intrat . Am dat drumul la muzica , insa asta nu ma relaxa . Inca puteam auzi gadurile celor din casa , iar asta ma innebunea . Pana la urma am lasat-o balta cu tot , si am iesit pe fereastra . M-am catarat intr-un copac , continuand sa sar in altul si in altul , pana ce am ajuns in mijlocul padurii .

  M-am oprit sa privesc aceeasi priveliste , pe care o vazusem de sute de ori. Am, inspirat aerul curat , desi nu-mi era de nici un folos . Ma ajuta sa ma relaxez , dar si sa ma simt uman , intr-un fel .

  Am inceput sa ma gandesc . La tot ce se petrecuse pana acum . Dar si la ce va urma . Poate ca Alice imi ascunde ceva destul de important , si sunt convins ca are legatura cu mine si este foarte posibil sa aiba legatura si cu Bella . Dar cu siguranta , nu este ceva tocmai de rau .

Ma gandeam cum am ajuns asa de apropiat de Bella . E posibil chiar sa tin la ea , mai mult decat imi permit . Insa stiu ca ea ma vede doar ca pe un monstru . Nu voi incerca sa schimb nimic . Nu-mi permit sa schimb nimic . Sa stiu doar ca ea e in siguranta este tot ce imi doresc .

  Am sarit in alt copac , continuand sa inaintez , pana aproape de casa Bellei .  Am ramas acolo mai mult decat era necesar , insa nu vroiam sa plec . Poate doar vroiam sa ma asigur ca este in siguranta , sau poate speram sa o pot revedea . Nu stiu de ce , dar am continuat sa stau acolo toata noaptea , pazind casa .

  Auzeam inauntru 3 inimi batand . Puteam citi doar doua minti , dandu-mi seama ca mai erau doua femei inauntru , dar care dormeau . E posibil ca una dintre ele sa fie doar o copila , gandurile ei fiind mult mai simple .

Dimineata , sosise poate mult prea repede pentru mine , si fara chef , mi-am spus ca trebuie sa ma intorc acasa . Trebuia sa ajung la scoala , desi asta nu mi-ar lua mai mult de un minut . Doar ca trebuia sa pastram aparentele si sa mergem cu masina . Era chiar plictisitor , sa mergi la o viteza normala , desi , trebuia sa recunosc ca intreceam cu mult viteza legala , asigurandu-ma totusi ca niciun politist nu baga de seama .

 Eram gata sa sar in urmatorul copac , intreptamndu-ma spre casa , cand Bella iesise din casa . Am ramas stana de piatra , cu ochii fixati pe ea . Curiozitatea mea crestea , si nu ma lasa sa plec . Am mers inapoi cativa metri , astfel incat sa nu ma vada , continuand totusi sa o supraveghez . De la acea distanta nu o puteam auzi , dar o vedeam destul de bine .

 O fetita de vreo 7 ani iesise dupa ea fericita . Se asezara amandoua in leaganul din curte . Bella tinandu-si in mana o cana de cafea , presupuneam eu . Amandoua erau fericite si vorbeau pline de viata . Ma holbam la ele , si fara sa-mi dau seama , un zambet mi se asternu pe fata . Nu stiam de ce , dar parca imi doream ca acea fetita sa fie a Bellei iar eu sa completez portretul familiei .

Mi-am scuturat capul violent . Asta nu se va putea intampla niciodata , iar eu stiam cel mai bine . Desi mi-ar fi placut sa am o familie , trebuia sa ma gandesc ca eram nemuritor , iar Bella nu ma suporta . Deci nici macar o sansa .

 M-am urat in acel moment pentru faptul ca ma gandisem macar la asta , si m-am hotarat ca nu mai vreau sa iau parte la asta . Dar , exact inainte sa ma intorc Bella se ridica aproape sarind , uitandu-se speriata prin padure . Isi tinea telefonul in mana , si parea chiar panicata . Pentru o secunda am crezut ca m-a vazut , dar se uita prea disperata peste tot . Dar apoi o lua pe fetita de mana , si intra in casa , lasandu-ma curios .

Am decis ca ar fi mai bine sa ma intorc acasa , si poate voi afla mai multe la scoala .

M-am intors acasa , in viteza  , intrand direct in camera mea , nevrand sa atrag atentia , desi toti stiau ca m-am intors . Mi-am gasit pe pat niste haine cu care ma voi schimba . Opera lui Alice , bineinteles . Mi-am tras repede blugii negri si tricoul cu niste imprimeuri ciudate , tenisii  si geanta , apoi am coborat scarile sa ii iau si pe ceilalti pentru a pleca . Alice se uita la mine mai mult iritata , desi am citit in gandurile ei ca era si fericita .

   Imagini cu mine privind-o pe Bella i-au venit in minte imediat , dar am vazut si reprosul pe care Alice incerca sa-l afiseze .

Mi-am dat ochii peste cap , deoarece stiam ce credea .

-         Nu a fost nimic , ok ? i-am spus lui Alice , dar ea nu ma asculta . Isi tinea mainile la piept , si era ingamfata . Iesi din casa  , ceea ce facu si Jasper .

I-am urmat fara prea mare tragere de inima , fiind urmat si de Rose si Emmet . Pana la urma toti au luat masina lui Em , si m-au lasat sa vin singur cu Volvoul . Credeam ca e vreun plan de-a lui Alice de a ma ignora , pana ce am primit un mesaj de la ea :

“ Sper ca nu te gandesti ca iti fac o favoare . Asa ca sa o iei pe Bella  , ca altfel ... “

Am oftat zambind . Numai Alice putea sa faca chestii din astea . Am accelerat , luand curba pe drumul catre casa Bellei . Am oprit chiar in fata , claxonand de cateva ori . Am vazut cum Bella dadu perdeaua de la fereastra ei la o parte , uitandu-se la masina mea , si am zambit viclean , gandindu-ma cum va reactiona .

Dupa cateva minute , am putut auzi cum Bella coboara scarile si deschide usa . Fetita , pe care am aflat ca o cheama Ana , iesi fericita dupa Bella , urandu-i o zi buna .

Am zambit, privind-o si am iesit din masina. Fetita se uita la mine, iar eu i-am zambit prietenos. Insa, in acel moment, fata ei deveni ingrozita, privindu-ma cu ochi mari si speriati, apoi alerga dupa Bella, puandu-se in fata ei, nelasand-o sa inainteze.

-         Ana! Ce faci ? intreba Bella confuza .

-         Nu te apropia de ea! Tipa Ana spre mine.

-         Ce? Intreb eu confuz , pana sa-mi dau seama . Ea era...era o....Esti vrajitoare ? intreb mai mult decat surprins.

Bella se uita cand la mine , cand la fetita , si mai confuza.

-         Vrajitoare ? Ce tot vorbesti ? intreba Bella.

-         De ce nu ii spui chiar tu ? am indemnat-o pe fetita .

-         Nu te baga . Stiu ca esti e fiinta a intunericului si nu te las sa-i faci rau Bellei mele ! spuse fetita nervoasa .

-         Ce ? Ana.... incepu Bella dar nu putu continua . O voce din spatele lor se auzi , si o femeie isi facu imediat aparitia .

-         Ana ! Doamne , Ana ti-am spus sa stai langa mine . Scuzati-i purtarea  , va rog ! spuse femeia care am descopetit ca o cheama Lia , incercand sa o traga pe fetita de pe Bella.

-         Ce se petrece aici , Lia ? intreba Bella nerabdatoare , dar totusi confuza .

-         Nimic , nimic ! spuse femeia , disperata . Ana ! Da-i drumul Bellei . Vom avea o discutie foarte serioasa .

-         Dar mama ! El e rau !spuse uitandu-se urat la mine . Ii va face rau Bellei ! se planse fetita .

-         Nu e rau ! E doar un baiat ! Ce ti-am spus eu despre faptul ca nu trebuie sa te iei de oameni ? spuse Lia incercand inca sa o traga pe Ana de pe Bella .

-         Dar mama ! se planse fetita .

-         Acum ! se rasti Lia la fetita , iar aceasta se lasa trasa de mama ei .

-         Imi pare nespus de rau ! Va rog sa o iertati .Deobicei e foarte cuminte ! incerca femeia sa se scuze .

-         Nu-i nimic , presupun , spuse Bella inca confuza . Dar va trebui sa vorbin despre asta cand ma intorc .

-         Ce e de vorbit ? am luat eu cuvantul . Fetita e vrajitoare , iar mama ei incearca sa ascunda asta ! am spus eu dandu-mi ochii peste cap , de parca nu era mare lucru .

-         Vrajitoare ? intreb Bella surprinsa . Se uita la Lia care-si strangea fiica in brate si se uita in pamant , vinovata . Ok , vom vorbi cand ma intorc fiindca  intarzii la scoala . Nu ma pot gandi la nimic de genul asta , acum .

Bella  pasi spre masina mea, iar eu m-am miscat cu viteza vampireasca sa ii deschid usa pasagerului . Lia icni , dar nu comenta nimic . Fetita continua sa ma priveasca incruntata . Bella intra destul de ravasita , si cu gandurile departe sa mai dea imopranta.

M-am intors pe partea soferului deschizand usa. Am mai privit o data spre cele doua. Am oftat adanc .

- Stiu ca stii ce sunt , dar te asigur ca nu sunt deloc  rau. Bella e in siguranta cu mine, am spus sincer , sperand ca fetita ma va crede. Dar ea doar se intoarse cu spatele la mine , ceea ce m-a facut sa oftez din nou si sa urc in masina . Am pornit spre scoala , in liniste . Bella avea nevoie sa-si puna ordine in ganduri momentan .

- De unde ai stiut ? intreba ea deodata .

- Ma pricep sa citesc ganduri, daca iti aduci aminte i-am raspuns eu privind-o , si zambind strengareste.

Ea isi dadu ochii peste cap , oftand , insa am putut zari un pic de amuzament in ochii ei .

 Am intrat in parcarea scolii, ceea ce a facut ca multi copii sa-si intoarca privirile spre masina mea . Mi-am vazut fratii langa masina lui Emmet , uitandu-se la noi , iar pe Alice ranjind. O-o ! Asta nu era de bine .

Am auzit-o pe Bella scotand un sunet de iritare din dreapta mea , ceea ce m-a facut sa ma incrunt .

Oh ! Am uitat ! Toata lumea va crede altceva cand ne va vedea .

-         Nu-ti fa griji , Bella ! am incercat eu sa o linistesc . Intotdeauna se holbeaza lumea la masina mea , sau la mine. Deci, nu te flata singura ! am spus eu glumind.

Ea nu parea ca a inteles gluma , fiindca se uita la mine mai mult iritata de comentariul meu . Iar am dat de dracu` !

Buna dragilor ! Scuze si iar scuze . Nu prea ma tin de promisiuni in ultima vreme . Dar macar am terminat capitolul asta !

Stiu ca e cam plictisitor , si nu prea are dialog . Si mai ales ca e Dpdv Edward , dar sper ca ma veti ierta , daca va aduc repede capitolul urmator !

Kisses :X

Si daca considerati ca merit , si un comm micut sa stiu ca a-ti fost pe aici :)

Capitolul 15. Sa-mi cunosti familia

Deci stiu ca am cam intarziat , dar sper sa va placa capitolul :)

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Bella POV :

Edward deschise usa , si ma lasa sa intru prima , ca un gentleman ce este . M-a condus spre livingul care era imens si foarte stilat . Un pian statea int-un colt de camera , langa fereastra imensa . Asta a fost singurul lucru ce mi-a atras atentia in mod deosebit . De altfel , camera era foarte ... normala !

-         Deci , ce crezi ? ma intreba Edward vazand ca ma uitam prin casa .

-         E destul de normala ! am spus eu , iar el incepu sa chicoteasca .

-         Dar la ce te asteptai ?

-         Ei bine ... spun eu rusinata .

El si-a dat ochii peste cap si a continuat sa-mi faca turul casei .

-         Dar unde sunt ... am inceput eu .

-         Familia mea este afara , in curtea din spate ne asteapta .

Eu am facut ochii mari la el .

-         Oh ... nu la asta m-am referit . Asa ca linisteste-te , nu te va ataca nimeni , atata timp cat sunt eu aici , spuse el uitandu-se in ochii mei .

Am ramas prinsa in ochii lui aurii cateva clipe , apoi am rupt brusc contactul vizual . Ce naiba mi se intampla ? Doar nu ma .... de el ? Niciodata !

-         Hmm .. mai bine mergem in curtea din spate , spuse Edward dregandu-si glasul si luand-o inainte pe scari in jos .

Am trecut prin bucatarie , iar Edward m-a intrebat daca vreau sa sevesc ceva .

-         Aaa... nu cred ca imi place sangele , am spus eu , iar Edward incepu sa rada . Ce-i asa amuzant ? l-am intrebat eu suparata ca radea de mine .

-         Nu .. Vroiam sa te servesc cu un suc sau altceva , spuse el . Nu suntem niste ciudati sa ne tinem rezervele de sange in frigider .

-         Yei ! Ce bucurie ! am spus eu ironica dandu-mi ochii peste cap .

-         De fapt , tinem si mancare , deoarece e posibil sa avem musafiri umani din cand in cand . Intotdeauna ne trezim cu ei la usa , neanumtati , sa vada in ce “ conditii “ isi tin Esme si Carlisle copii adoptati ! spuse el .

-         Oh ... am spus eu nestiind cum altfel sa reactionez , si findu-mi rusine ca am judecat dupa aparente .

-         E in regula , spuse Edward . Acum haide sa-mi cunosti familia !

Am iesit pe usa din spate ce dadea spre curte , si am pasit cativa metri inainte sa ma opresc , privindu-i toata familia .

Ei stateau in picioare , insa nu in pozitie de lupta si se uitau cand la mine , cand la Edward , ceea ce am facut si eu , descoperind ca el ma privea doar pe mine .

-         Deci ... incepu Carlisle . Ce-ar fi ca noi toti sa luam loc la masa si sa incepem discutia , spuse el aratand spre masa din gradina .

Edward o lua inainte , iar eu l-am urmat , asezandu-ma la masa intre el si Alice .

Toti ochii erau indreptati spre mine , si asta nu se simtea prea bine . Esme se tot uita la Carlisle cu teama . Rosalie parea indiferenta , Emmet parea preocupat de ceva din mainile lui , Jasper se uita in gol si se juca cu mana lui Alice , iar ea se uita la mine zambind .

-         Ok .. ne-am adunat aici sa vorbim nu sa ne uitam unii la altii spuse Edward deodata simtinadu-mi nelinistea .

-         Da . Cred ca Bella are multe intrebari , spuse Carlisle putin nelinistit . Nu cred ca am vrea sa ne judece dupa aparente , nu ? spuse el catre familia lui .

Toti au inganat ceva , insa  tipul mare , Emmet , incepu sa rada tare .

-         A spus “ aparente “ ! spuse el printre chicoteli razand in continuare .

M-am uitat mirata la el , insa continuand sa rada m-a facut sa zambesc . Asta pana cand Rosalie l-a pocnit peste cap iar el a facut o fata de copilas dezamajit , ceea ce m-a amuzat si mai mult . Ba chiar mi-a scapat si un chicot , ceea ce i-a facut pe toti sa se uite la mine .

 Bineee... nu vreau sa atrag atentia . Mi-am pus mana la gura si m-am prefacut ca-mi dreg glasul redevenind serioasa , insa puteam vedea cum Alice era mai vesela , privindu-ma .

-         Deci , despre ce vorbeam ? am spus eu serioasa , incercand sa reiau discutia .

-         Vorbeam despre faptul ca noi suntem altfel decat restul vampirilor . Suntem inofensivi pentru oameni , lamuri Carlisle .

-         Mda , stiu ... mi-a spus Edward toate astea .

Toti s-au uitat la Edward intrebatori , iar el s-a lasat in scaun , uitandu-se ihn alta parte . Se pare ca nu prea le convine ca el mi-a spus atat de multe .

-         Ceea ce vreau sa stiu ,  am reanceput eu , este din ce anume isi extrag Volturii puterea .

Toti s-au uitat unii la altii neputinciosi . Nu cred ca vroiau sa-mi dezvaluie astfel de lucruri .

-         Bella , uite , noi ...

-         Stiu . Nu puteti sa-mi spuneti ! i-am taiat-o eu repede . Stiu ca nu aveti incredere ihn mine dar , daca va asigur protectie , atunci ve-ti colabora ? am intrebat eu .

-         Ca un fel de protectuia martorilor ? intreba Jasper .

-         Iarta-l ! S-e uita la prea multe filme politiste ! spuse Alice .

-         Poti sa-i spui si asa , am spus eu .

-         Insa nu asta este problema , ne intrerupse Carlisle .

-         Atunci ? am intrebat eyu nerabdatoare .

-         Ei sunt intr-un fel , stapani . Nu putem sa-i tradam si sa ne astepam ca niste oameni sa ne apere .Asta ar fi imposibil ! spuise el .

-         Atunci ii atacam ! Ne lupam cu ei pana la moartea finala ! spuse Emmett fericit ridicandu-se in picioare si prefacandu-se ca loveste pe cineva .

-         Emmett ! se rasti Rosalie .

-         Ce-i draga ? Incercam sa ajut ! spuse el suparat asezandu-se la masa .

-         Daca vrei sa ajuti , atunci tine-ti gura ! ii spuse Rose aspru .

-         Bine , spuse el posomorat .

-         Dar tot nu am rezolvat problema ! spun eu suparata .

-         Bella . Trebuie sa intelegi ceva ! spuse Carlisle . Poate ca ei sunt stapanii vampirilor , insa daca ii vei distruge pe ei , nu vei distruge intreaga populatie a vampirilor ! Ba mai mult , toti , vor crede ca odata cu disparitia stamanilor lor , sunt liberi sa faca ce vor . ceea ce ar fi un haos total ! explica Carlisle .

-         Ei bine , cand o spui asa , suna rau , dar sunt sigura ca ...

-         Ca ce ? Ca se va petrece o minune si o forta va distruge toti vampirii ? Bella , tu nici nu stii cu ce te confrunti . Noi vorbim aici de mii de vampiri , fara sa-i mai punem la socoteala si pe cei nomazi . Nu aveti cum sa-i distrugeti pe toti odata ! spuse Edward rastit .

-         Bine , ai si tu dreptate , nu te mai tipa la mine ! i-am spus suparata dar pastrandu-mi tonul calm .

Edward se lasa din nou in scaunul sau , pe spate si-si freca puntea nasului cu degetele , pentru a se calma .

-         Off... poate ca aveti dreptate ! Cred ca problema ma depaseste ! am recunoscut eu .

-         Ti-am spus noi ! spuse Emmett , in acelasi timp ferindu-se de mana lui Rosalie .

-         Cred ca ... ar fi mai bine sa ma duc acasa , am declarat eu , ridicandu-ma de pe scaun .

-         Bine , spuse Edward . Te conduc !

Ne-am ridicat amandoi si am pornit spre masina lui .

Drumul a fost sinistru de tacut si lung . Niciunul dintre noi nu se uita la celalat si nici nu vorbea .

-         Deci ai inteles cum sta treaba cu vampirii ? sparse Edward tacerea .

Mi-am intors privirea spre el vazand ca privea in fata .

-         Da . Cred ca nu m-am gandit cu adevata cat de complicata este toata chestia asta ! am spus eu incruntandu-ma si privind un pinct invizibil .

-         Ei bine , doar nu credeai ca distrugerea celor mai puternice creaturi va fi asa de simplu , spuse el pufnind .

-         De fapt ... chiar asta credeam , am recunoscut eu . Cred ca m-am inselat !

-         Asa ai facut ! spuse el .Si acum , ce vei face ?

-         Cred ca ... il voi informa pe Phil ca situatia ne depaseste ! am spus eu .

-         Si cu familia mea ? intreba el .

-         Va fi in siguranta , atata timp cat nu va ucide vreun om , am spus eu .

-         Bun . Credeam ca ...

-         Ca nu-mi voi respecta cuvantul dat ? l-am intrebat eu uitandu-ma la el iscoditor .

-         Ei bine ... nu prea am mai avut incredere in nimeni inafara de familia mea , recunoscu el , vinovat .

 Mi-am lasat privirea in jos , la gandul ca ne asemanam in acest fel . Nici eu  nu aveam incredere in nimeni inafara de Phil . Si tocmai ce am parasit o casa cu vampiri , adusa de Edward . Cred ca incep sa am incredere in el . Oare este posibil , imposibilul ?

Am vrut sa ii mai spun ceva lui Edward , dar imediat ce mi-am ridicat privirea am observat ca ajunsesem deja in fata casei mele , asa ca am lasat-o balta .

Am coborat din masina , inchizand portiera in urma mea , indreptandu-ma spre usa .

-         Bella ? spuse Edward de langa masina lui privindu-ma .

M-am intors catre el asteptand  sa-mi spuna ceva , insa parca regreta faptul ca m-a strigat .

- Aaa... nimic . Lasa ! spuse el . Te anunt daca se mai schimba ceva , spuse el .

- Ok , am aprobat eu , pe o voce joasa , de parca nu mai aveam vlaga in mine si nu puteam sa mai vorbesc .

Am intrat in casa , neintorcandu-ma cand am auzit masina lui Edward virand de pe aleea casei mele .

Am trecut prin sufragerie , vazand-o pe Lia si Ana cum se jucau pe canapea , in timp ce se uitau la desene . Am zambit in sinea mea , dar am trecut pe langa ele , fara sa fac galagie , ducandu-ma in camera mea . Trebuia sa-l sun pe Phil . Informatia asta sigur il va pune pe ganduri .

Capitolul 14 . Evadare

Bella POV :

M-am trezit cu o durere de cap cand telefonul meu suna . Eram prea obosita caci nu dormisem mai bine de jumatate de noapte , asa ca am oprit alarma si m-am afundat din nou in somn . Scoala mai putea astepta .

Am mai dormit cateva ore , dupa care m-am hotarat ca nu puteam lenevi chiar toata ziua in pat , asa ca m-am data jos . Dupa un dus  binemeritat , am coborat in bucatarie . Si asa era vineri , deci nu-mi faceam probleme . Am servit micul dejun in liniste , stiind ca proabil Ana era la graditita , iar Lia prin oras , la cumparaturi , sau oriunde .

Dupa ce am terminat de mancat , am iesit afara . ma gandeam la discutia cu Edward de aseara si , fara sa-mi dau seama , ma indreptam spre padure  . Stiam ce aveam sa fac , si nu stiu cat de rau imi va parea .

Edward POV :

Aseara m-am deschis in fata ei . I-am spus totul despre mine , totul despre familia mea . Am avut incredere in ea , iar acum i-am pus pe toti in pericol . Din vina mea ! Nenorocitul de mine ! M-am lasat prostit de frumusetea ei , si i-am crezut vorbele dulci . Acum voi plati pentru toate . Macar daca eram doar eu ! Dar mi-am bagat si familia in asta .

 Cum am putut fi atat de idiot si sa-mi dau drumul la gura fara sa gandesc ?

Cand am vazut-o cum si-a luat telefonul si sunandu-l pe acel Phil , seful agentiei , presupun , cerul mi-a cazut in cap . Ma simteam tradat .

 Am stat asa cateva ore , ca apoi sa-mi revin in simtiri , si sa gandesc . Eu nu mai aveam vreo sansa sa evadez , insa poate familia mea avea . Trebuia sa ajung la telefon si sa le trimit un mesaj . probabil ca vor incerca sa ma salveze dar trebuia sa ma lase .

 I-am dezamagit , si stiu asta , insa acum trebuia sa-i salvez .

M-am chinuit sa-mi iau telefonul din buzunar , deoarece il pusesem acolo , ca Bella sa nu-si dea seama , asa ca acum a trebuit sa ma necajesc din nou sa-l scot . Eram aproape , cand usa se deschise ghomotos , facandu-ma sa-mi scap telefonul pe jos .

Mi-am ridicat privirea , si am vazut-o pe Bella .

Probabil asta imi era sfrsitul .

-         Ce ? Deja au venit dupa mine ? am intrebat eu nervos  .

Ea nu-mi raspunse . Ma privi in ochi si se apropie de mine . Avea in mana o punga ce o lasa pe masa . Era serioasa , si in privirea ei am vazut nehotarare .

 Inca se apropia de mine pana ce ajunse la doar cativa centrimetri . Se apleca , sprijinindu-se de spatarul foroliului in care eram , privindu-ma de aproape .

Isi ridica o spranceana privindu-ma intrebatoare , apoi , se apleca si mai mult lipindu-si obrazul de al meu .

-         Spune-mi , nu ai vrea o muscatura din gatul meu ? Sangele meu nu te atrage ? Nu vreai sa ma omori pe loc si sa ma golesti de sange ?

Isi plimba minile pe pieptul meu , si trebuia sa recunosc ca sangele ei ma atragea , insa incercam sa rezist .

-         Nici nu ai idee ! i-am raspuns in soapta .

-         Atunci ce ma- astepti ? Stii ca am vorbit cu phil si i-am spus tot ce mi-ai spus . Ti-am tradat increderea . Ce mai astepti ? In plus , hranindu-te cu sangele meu , vei putea sa te eliberezi , spuse ea pe un ton dulce .

-         Stiu ! i-am raspuns inghitindu-mi otrava din gura , caci deja salivam .

-         Atunci ce mai astepti ? spuse ea soptit pe un ton seducator .

-         Nu sunt genul , i-am raspuns incercand sa rad .

-         Oh , spuse ea bosumflandu-se si se departa de mine .

Am privit-o cum se distanteaza si se aseaza pe canapea . Oricat de sete imi era , nu puteam sa fac asta . Am privit-o petru cateva secunde cat timp parea ca se gandeste la ceva .

Dupa cateva clipe , isi ridica privirea spre mine fixandu-ma .

-         Nu-mi vine sa cred ca-ti spun asta , dar iti propun un targ  , spuse ea cu voce tare .

-         Si ce te face sa crezi ca voi accepta ?

-         Nu ai de ales , spuse ea zambind , si ridicandu-se in picioare .

-         Ascult , am spus eu .

-         Nt , nt , nt , totul la timpul lor , spuse venind din nou la mine si mangaindu-mi obrazul . Mai intai ,  tu va trebui sa imi spui tot ce stii despre Volturi  .

-         Iar in schimb ? am intrebat eu .

-         Te vei putea bucura de asta , spuse ea aruncandu-mi punga .

Am deschis-o , uitandu-ma inauntru . Mi-am ridicat oprivirea mirat , insa niciunul din noi nu a spus nimic .

-         Cu o singura conditie , am spus eu . Ea isi ridica o spranceana asteptand . Familia mea ! Vreau sa nu ii amesteci si pe ei !

-         Sa facut , spuse ea cu nonsalanta . Acum te las sa ..... te hranesti , spuse ea  evident dezgustata, iesind din camera . M-am uitat la iepurele din acea punga . Fuisese deja ucis , insa nu de mult , deoarece inca mai era cald . Nu era mult , insa ma va ajuta . Nu mai aveam incredere in ea , insa asa cum spuse si ea , nu aveam de ales .

Dupa cateva minute , Bella se intorse , si imi lua punga cu lesul de animal , apoi se intoarse , si se aseza pe canapea , privindu-ma . M-am conformat asteptarilor ei nerostite , si mi-am tras fotoliul in fata canapelei . Avum aveam mai multa forta , insa ea nu stia asta , probabil crezand ca un biet iepure nu m-ar ajuta prea mult .

As putea sa-mi rup catusele astea stupide si sa plec inainte ca ea sa-si dea seama , insa nu am facut-o . M-am sezat in fata ei si am inceput sa vorbesc despre Volturi  . Inca de cand era Carlisle in clan , si cat de vechi era el , pana la regulile care trebuiau respectate si istoria lor . In curand seara se lasa , iar Bella era aproape adormita . Pana la urma , ochii ei s-au inchis , si o respiratie usoara si constanta mi-a dovedit ca ea adormise .

Mi-am lasat privirea spre legaturile mele , si le-am rupt dintr-o miscare , incercand totusi sa nu fac galagie . M-am ridicat si am luat-o in brate . Am carat-o pana in camera ei lasand-o pe pat , si invelind-o , apoi am sarit pe geam , alergand spre padure .

 Bella POV :

Razele soarelui ma trezi , dar pleoapele mele opuneau rezistenta . Am pipait in jur , dand de ceva moale si cald . Capul meu se ridica usor , observand ca eram in patul meu , asa ca m-am lasat inapoi in jos , inchizandu-mi ochii zambind .

Apoi , dintr-o data ma lovi realitatea . Ce caut eu in pat ?

M-am ridicat repede dar eram prea ametita de somn si am cazut pe podea . Mi-am scuturat capul usor , incercand sa ma trezesc de-a binelea , cand un chicot ma facu sa inghet . Mi-am ridicat privirea uitandu-ma prin camera si observandu-l pe Edward stand in scaunul din fata peretelui opus .

 M-am uitat incruntata la el , si m-am ridicat in picioare .

- Tu ce cauti aici ? l-am intrebat morocanoasa . Nu ar trebui sa fi plecat deja din tara ?

- Ar fi trebuit . Insa zborul a fost anulat , spuse el abtinandu-se din zambit , si incercand sa para serios .

Am pufnit plictisita si inca adormita , luandu-mi cateva haine din dulap si intrand in baie . Dupa ce am facut un dus care ma mai trezi , am intrat in camera si aproape ca imi doream ca el sa fi plecat .

-Si acum ce mai vrei ? l-am intrebat , vazand ca era tot in acel loc .

- Nu tu vroiai sa stii mai multe despre noi ? Acum ai ocazia . Te astept jos , spuse el si iesi pe fereastra .

Am ramas socata de vorbele lui . El chiar vorbea serios ? Daca era o capcana ?

Mi-am luat telefonul in mana privindu-l lung . Insa apoi l-am pus in buzunar . Nu cred ca Phil va fi de acord cu decizia mea , asa ca ... ce nu stie nu-l poate afecta .

Am coborat sa mananc ceva . Si am dat de Lia , care gatea .

Desi nu ne-am mai vazut de mult , si asa , doar cate putin , Lia nu imi spuse nimic . Nu era treaba ei sa ma supravegheze , asa ca ii eram recunoscatoare ca nu ma pisa cu intrebari .

Am salutat-o , si am iesit pe usa , observand un volvo argintiu parcat in fata casei . M-am uitat la el incruntata , insa nimeni nu iesi . M-am apropiat cu pasi mari , iar usa pasagerului se deschise . M-am uitat inauntru sa-l vad pe Edward privindu-ma increzator , zambind .

-         Hopa sus . Te duc undeva ? glumi el .

Mi-am dat ochii peste cap si am urcat in masina .

-         Stii ca tot nu am incredere in tine , si daca e o capcana , nu veti fi iertati a doua oara , i-am spus eu .

-         Vrei sa asculti ceva muzica ? ma intreba el ignorandu-mi amenintarea .

Parea binedispus , ceea ce m-a mirat putin .

-         Uite care e chestia ! Poate ca nu te mai tin prizonier , insa asta nu inseamna ...

-         SSSsssss.... ma intrerupse el . Vrei sa lasi asta deoparte o secunda ? intreba el .

Am oftat zgomotos , punandu-mi mainile in san , asteptand destinatia finala .

Se pare ca Edward nu merse decat putin , caci casele noastre erau destul de apropiate , fiind in aceeasi padure . M-am uitat o clipa la el , inainte sa intram pe aleea catre casa lui . Era ... diferit . Parul lui ii statea altfel , de parca fusese pieptanat , era mai imbujorat , si avea alte haine .

-         Tu ... ai plecat aseara ...

-         Dap ! Am fost pana acasa sa-mi anunt familia ca vom avea un vizitator , am facut un dus , m-am schimbat si , oricat de dezgustator ar suna asta , m-am hranit , spuse el .

-         Oh ... am spus eu privind din nou pe geam . Asa se explicau toate .

Masina se opri imediat , in fata unei case uriase , decorate cu bun gust . Era aproape ca a mea , ceea ce m-a facut sa ma simt putin mai bine . Parea o casa de oameni normali , nimic iesit din comun , mi-am spus . Asta pana ce am iesit din masina si am dat cu ochii de un perete integral din sticla  . Asta m-a fascinat .

 Am ramas pentru o secunda , privind stingherita in jur . Eu chiar aveam sa intru intr-o casa plina de vampiri , fara sa am acoperire ? Ar putea fi cel mai prostesc lucru pe care l-am facu vreodata ! m-am mustruluit singura .

Insa , inainte sa ma pot razgandi , Edward imi atinse spatele , pentru a ma indruma spre usa .

Am luat o gura mare de aer , cand acesta atinse manerul usii .

 “ Acum e acum ! “

___________________________________________________________

Gata si capitolul asta !

Stiu ca ar fi trebuit sa pun capitol nou la Cautatoarea , dar chiar m-am cam blocat , asa ca mai scriu la asta un pic pana ce imi vin idei la celalalt ( poate ma ajuta cineva cu o idee , doua ? )

Anyway , sper ca va place si faceti activitatea mea preferata : Comentatul !

Kisses :X

Capitolul 13 . Marturisiri

Bella POV :

    Am iesit din casa , si m-am lovit de intunericul de afara . Unul dintre dezavantajele de a sta in mijlocul unei paduri . Nu aveam de gand sa ies pe intuneric , si sa ma impiedic de ceva sau sa dau peste cineva . In situatia mea , trebuia sa fiu cu ochii in patru in orice clipa .

M-am intors in casa , sa aprind lumina de pe veranda , pe bajbaite , caci si in casa era intuneric . Am apasat intrerupatorul de cateva ori , insa era inutil . Se pare ca se luase curentul ! Exact de ce aveam nevoie .

Insa , trebuia sa ma intorc  la subsol sa vad ce face Edward .Trebuia sa ma asigur ca nu incepeau sa-i revina puterile si sa evadeze de aici , sau mai rau ...

 Mi-am luat telefonul , fiindca nu aveam habar unde , sau daca erau lanterne prin casa , si nu vroiam sa o trezesc pe Lia .

Asa ca am iesit din nou in curte , luminandu-mi drumul cu telefonul . Lumina era destul de slaba , dar , nu eram in situatia sa fac mofturi .

 Am reusit pana la urma sa dau de usa secreta , si sa tastez codul . Cand usa s-a deschis , o senzatie ciudata imi strabatu corpul . De parca un pericol m-ar fi pandit , si m-am intors repede sa ma uit in spate . Nu am vazut pe nimeni , iar lumina de la telefon , nu batea pana la tufisuri . Am asteptat cateva clipe , ascultand cu atentie , insa nimic nu parea in neregula .

M-am intors inapoi , si am intrat in camera , usa , inchizandu-se automat in urma mea . Am coborat scarile destul de incet , incercand sa nu ma impiedic . Am juns la baza scarilor si am incercat sa privesc prin camera intunecata . Nu auzeam nimic , iar pentru o secunda mi-a trecut prin minte faptul ca Edward a evadat . M-am repezit la fotoliul in care l-am lasat , si lipsea . Fotoliul lipsea . la fel si vampirul ce era legat de el . M-am panicat pentru o secunda si m-am intors disperata privind in jur .

Insa , exact atunci o voce chicoti . M-am speriat si m-am intors spre sursa zgomotului . Si , exact acolo , in fata mea , stand in fotoliu si privindu-ma zambind se afla vampirul meu pierdut . “ Al meu ? “ m-am intrebat in gand incruntandu-ma la cel din fata mea . “ Cred ca am luat-o putin razna “ , m-am certat .

-         Tu ce faci acolo ? am intrebat aspru .

-         M-am plictisit sa stau in locul acela , asa ca m-am mutat . O priveliste mult mai buna , apropo , spuse el uitandu-se la mine din cap pana in picioare si zambind .

-         Iti bati joc de mine ? i-am spus nervoasa .

Probabil si faptul ca am crezut ca a plecat m-a speriat putin , iar acum eram nervoasa pe el ca ma facuse sa cred asta .

-         Oh , te rog ! spuse el dandu-si ochii peste cap . Parca tu ai spus ca nu pot evada dupa glontul ala ... care inca doare , in caz ca te intrebai ! spuse el incruntandu-se .

M-am uitat la el vazand ca inca era legat , ceea ce era bine .

-     Bine ! Asta ii e menirea ! am spus aspru .

-     Apropo de menire ... Stii ... eu sunt vampir , nu am mai vanat de vreo 2 saptamani , si ma intrebam daca ai fi draguta sa rezolvi asta ! spuse el , de parca eu eram chelnerita , sau ceva .

Am pufnit neincrezatoare , zambind in batjocura .

-         Scuze , dar nu servim asa ceva ....

-         Glumesti ? Nu stii in ce pericol te pui daca voi fi prea infometat , spuse el serios .

-         Mda , da ! Stiu , nu-ti fa tu asa de multe griji . Oricum nu vei mai sta prea mult pe aici ! maine voi vorbi cu Phil ... aaa... ica seful agentiei sa vina sa te ridice , deci ...

-         Nu ! Nu ma poti  preda ! Asta ar insemna ca si familia mea ar fi in pericol ! spuse el disperat . Hai Bella ! sigur ne putem intelege . Uite , noi nu suntem ca restul . Noi nu le facem rau  oamenii ...

-         Oh , da ... vechea poveste cu “ Nu le facem rau ! Ii trimitem intr-un loc mai bun “ am spus eu facand in aer ghilimelele de rigoare .

-         Nu ! Vreau sa spun ca nu ii ranim . De ce crezi ca ochii nostri sunt aurii ? Incercam doar sa ne intergam in societate . De altfel ce alti vampiri ai mai auzit tu sa mearga la scoala ? spuse el repede .

-         In privinta asta ai dreptate , insa tot nu am incredere in tine ! am spus eu .

Vorbele lui m-au pus pe ganduri . M-am indeparta putin de el cautand cu privirea prin intuneric un fotoliu .

Dupa ce am reusit sa-l localizez , l-am tras pana in fata lui Edward , asezandu-ma pe el .

Edward se uita la mine ridicandu-si o spranceana in semn de mirare .

Eu doar m-am lasat in fotoliul moale , punandu-ma picior peste picior , si lasandu-mi capul intr-o parte , privindu-l curioasa . Si asa nu aveam somn , asa ca decat sa stau singura prin intuneric la mine in camera , ei bine ...

-         Ascult ! am spus eu privindu-l intens .

-         Pardon ? spuse el confuz .

-         Convinge-ma ! Vreau argumente pentru care sa nu te predau agentiei . Ai o singura sansa ... asa ca nu o da in bara ! i-am spus apoi serioasa .

El inca se uita  confuz la mine .

-         Pai ... incepu el . Trebuie sa stii ca noi , suntem ... “ vegetarieni “ . Adica , e un fel de gluma intre noi , pentru ca ne hranim doar cu sange de animal . Deci , nu , nici un om nu este ranit pentru a ne putea hrani !

La aceasta marturisire , sprancenele mele s-au ridicat de uimire . Ei chiar ... folosesc doar animale pentru hrana ?

-         Stiu ca e greu de crezut , insa asa e . Si in plus , asta ne coloreaza ochii in auriu si nu in sangeriu , la fel ca celorlalti . Iar noi , incercam sa facem parte din societate in loc sa ne ascundem . Mergem la scoala , iar Carlisle , care ne este ca un tata , lucreaza ca si doctor . De-a lungul vremii am invatat sa rezistam in fata sangelui , desi nu toti se descurca chiar asa de bine , si ne trebuie zeci de ani de practica inainte sa putem sta in preajma oamenilor fara sa-i atacam , concluziona el .

-         Deci stai sa inteleg . Vrei sa zici ca voi chiar nu consumati sange de om , si seful clanului vostru e doctor ?

-         Da ! Iar Carlisle , e mai mult un fel de cap de familie . Noi asta ne consideram . O familie , nu un clan , deoarece tinem unii la ceilalti si nimeni nu este obligat sa faca nimic din ce nu vrea , spuse el .

-         Waw ! Astea  chiar ca m-au lasat fara cuvinte . E adevarat ca nu am mai intalnit , sau auzit de asa ceva , dar ... Nu inteleg un lucru . De ce ? De ce nu va ascundeti ca restul ? Si cum de Volturii va permit sa iesiti in fata oamenilor . Credeam ca sunt mai stricti decat atat , am spus eu .

-         Volturi ? Stii despre ei ? intreba Edward .

-         Sunt motivul pentru care mai traiesc , am spus eu cu un zambet trist . Dupa ce mi-au omorat parintii , am jurat ca ma voi razbuna . Si asta mi-a iesit destul de bine in ultimii ani , inainte sa ma confrunt cu voi . Un asa zis clan vegetarian .

-         Oh ... imi pare rau , spuse Edward trist . Nu am stiut de parintii tai .

-         Da , pun pariu ca-ti pare ! i-am raspuns eu ironica , pastrandu-mi zambetul fals .

-         Nu , pe bune . Si eu mi-am pierdut mama , inainte .... inainte sa devin vampir , spuse el privind in alta parte , incruntat .

-         Ei bine , atunci stii cum ma simt ! i-am spus eu , renuntand la zambet si uitandu-ma in gol .

-         Volturii stiu de noi . Si nu suntem sigurii care prancticam  aceasta dieta , spuse Edward dintr-o data . Mai este o familie . Si ne-au lasat , deoarece are incredere in noi ca putem pastra secretul in fata oamenilor , si pentru ca ... ei bine , au incredere in carlisle , si sunt fascinati de modul nostru de trai .

-         Aha , am spus eu nestiind ce sa-i raspund .Si talente ? Aveti vreunul din voi ?

-         Pai .... ezita el , dar apoi ma privi in ochi . Da ! recunoscu el . Desi sunt rari cei ce au talent , in familia noastra sunt trei vampiri talentati .

Am asteptat sa continue , si i-am facut semn cand am vazut ca evita .

-         Pai , e Alice , care poate vedea viitorul , insa destul de subiectiv , e Jasper care poate controla emoriile si ... eu .

L-am privit mirata .

- Tu ? Ce talent ai tu ?

- Pai ... citesc gandurile . Inafara de ale tale , desi nu stiu cum reusesti , spuse el privindu-ma incruntat .

Am zambit la afirmatia lui pentru ca stiam ca eram imuna la talentele vampirilor .

-         As vrea sa-ti spun dar asta ar strica toata distractia si misterul nu ? am spus eu pe un ton jucaus .

-         Probabil ca asa e ! spuse el zambind .

-         Acum despre acesti Volturi .... cam cat de mare e armata lor ? am intrebat plina de interes sprijinindu-mi barbia in mana  .

-         Mare ! spuse Edward .

-         Cat de mare ? am intrebat eu enervata de faptul ca-mi evita intrebarea .

-         Mai mare decat ai crede ! Nu ai cum sa invingi intr-o confruntare cu ei .

-         Nu zau , am spus eu , interesata .

-         Mda , si daca imi dai drumul , atunci poate facem un targ , spuse el zambind cu viclenie .

-         Imi place cum gandesti , i-am spus zambind si eu . Insa nu fac afaceri cu vampirii , i-am spus eu serioasa . Nu ma pot increde in inamic . Si nici tu nu ar trebui . Cu toate ca nu ai de ales .

-         Dar ... am crezut ! spuse el confuz , in timp ce eu am format un numar pe telefonul meu si m-am ridicat in picioare .

Dupa al doilea ton de apelare imi raspunse .

-         Alo , Phil ? Am niste informatii chiar interesante ! i-sm spus , iesind din incapere si lasandu-l pe Edward uimit .

Il tradam , stiam asta , insa misiunea mea era mai importanta . Si de cand ma imprieteneam eu cu vampirii ?

-         Da Bella , ce s-a intamplat ?

-         Am o poveste destul de interesanta sa-ti spun , si cred ca ai vrea sa o asculti , asa ca ia un loc , i-am spus eu intrand in casa , ca sa observ ca a venit curentul electric

Am urcat in camera mea si i-am povestit ceea ce mi-a spus Edward , intrebandu-l daca a auzit de asemenea vampiri vegetarieni , insa am evitat sa-i spun de familia lui .

Phil s-a suparat pe mine bineinteles , si mai ales pentru ca l-am capturat si nu l-am anuntat .

Mi-a spus ca de dimineata va trimite pe cineva sa-l ia , insa eu m-am opus vehement .

-         Phil nu ! Stiu ca esti ingrijorat , insa nu-ti fa griji , Ma descurc . In plus , am un plan , iar Edward nu este periculos .

-         Nici nu ma gandesc Bella ! Nu te pot pune in pericol ! spuse Phil serios .

-         Te rog , Phil ! Doar de data asta ai incredere , si-ti promit ca daca se intampla ceva , fie si cel mai mic indiciu ca as fi in pericol , iti spun , si te las sa faci ce vrei , fara sa comentez .

-         Bella .... spuse el iftand

-         Te roooog Phil . Stii ca sunt in stare si ma descurc . Ai putina incredere ! l-am rugat eu . In plus , vreau sa aflu mai multe si singura cale este sa-l conving .

-         Bine ! spuse el infrant .

-         Yei ! am spus eu fericita .

-         Insa ! mi-o taie el repede . daca ceva nu merge bine , vreau sa-mi promiti ca ma anunti , si nu te vei opune , chiar daca ar fi sa te inchid , pentru a te proteja ! imi spuse el .

-         Bine ... am spus eu suparata ca nu avea incredere deplina in mine . imi voi da silinta si voi invinge , Phil . Stiu ca asa va fi ! am spus eu increzatoare .

Mi-am luat la revedere de la Phil , si am inchis . Stateam la birou , avand un picior sub mine , si navigam pe internet , incercand sa-mi verific mailul .

-         Hm ! Un mail nou de la cineva necunoscut ! am spus eu pentru mine deschizand mailul .

“ Te vad ! “ scria in mail cu litere mari .

M-am ridicat in picioare imediat , caci un sunet de la fereastra ma sperie . M-am dus in fuga sa o deschid si sa privesc afara , stand cu o mana pe pistolul meu . Insa acolo nu era nimic . Prin tot intunericul acela nu am putut vedea sau auzi nimic .

Poate devin paranoica . Ori mailul ala m-a facut sa-mi imaginez sunetul .

Am inchis fereastra cu grija , asigurandu-ma ca o incui , inainte de a mai intoarce la leptopul meu .

 M-am mai uitat o data la mesaj , de parca nu il puteam descifra , si la expeditor . Era un pseudonim ciudat , care , apropo , nu era absolut deloc subtil : Kill hunters  .

M-am incruntat , hotarandu-ma sa-i raspund : “ Nu vei scapa cu asta ! “ .

Apoi am trecut la alte mailuri , printre care se afla si unul de la Logan . Nu mai auzisem de mult de el . Am citit rapid mesajul , in care imi spuse ce mai facuse , si ma intreba cum o mai duc .

I-am raspuns pe scurt , ca sunt bine , fara sa-i dau detalii , apoi am inchis laptopul si mam bagat la culcare .

______________________________________________________

Din cauza CUIVA care a ramas anonim :D Astazi aveti parte si de capitolul 13 !!!!!

Vedeti ? Nu trebuie decat sa cereti "D