Capitolul 16. Alte dezvaluiri ?

Edward POV :

M-am intors acasa , conducand cu viteza maxina , ca deobicei . Am intrat in casa destul de nervos . Faptul ca ma aflam in aceasta situatie , ma tulbura groaznic . Si mai ales pentru faptul ca familia mea era in joc . Siguranta lor trebuia sa fie pentru mine pe primul plan . Nu stiu de ce am avut incredere in Bella , dar am facut-o . Si sper sa nu ma fi inselat in privinta ei .

Familia mea era nemultumita , normal . Rose era cea mai furioasa dintre toti . Pentru un motiv anume , parea ca nu o prea suporta pe Bella . Bineinteles , ca ii stiam gelozia fata de oameni , dar fata de Bella era mai rau .

Carlisle se prezenta in fata mea , pastrandu-si chipul calm , desi inauntru era foarte alarmat .

-         Edward crezi ca e bine ...? intreba el .

-         Nu stiu daca a fost decizia cea mai buna . Incerc doar sa sper , am spus eu .

-         Trebuie sa-i acordati mai mult credit chitai Alice, venind spre noi cu viteza vampireasca , oprindu-se exact langa noi .

-         Alice , ai vazut ceva ? intreb eu putin usurat .

-         Nup ! spuse ea incercand sa-si ascunda gandurile .

-         Alice ! am marait eu , insa ea incepu sa fredoneze o melodie , apoi pleca de langa noi , cu mainile la spate , facand pasi foarte mari .

-         Ce ? intreba Carlisle .

-         Imi ascunde ceva ! spun eu maraind .

Carlisle doar imi zambi , apoi se duse in biroul sau .

Mi-am trecut mana prin par ,  frustrat , si am urcat si eu in camera mea . Trebuia sa ma gandesc .

Am deschis usa ,si am intrat . Am dat drumul la muzica , insa asta nu ma relaxa . Inca puteam auzi gadurile celor din casa , iar asta ma innebunea . Pana la urma am lasat-o balta cu tot , si am iesit pe fereastra . M-am catarat intr-un copac , continuand sa sar in altul si in altul , pana ce am ajuns in mijlocul padurii .

  M-am oprit sa privesc aceeasi priveliste , pe care o vazusem de sute de ori. Am, inspirat aerul curat , desi nu-mi era de nici un folos . Ma ajuta sa ma relaxez , dar si sa ma simt uman , intr-un fel .

  Am inceput sa ma gandesc . La tot ce se petrecuse pana acum . Dar si la ce va urma . Poate ca Alice imi ascunde ceva destul de important , si sunt convins ca are legatura cu mine si este foarte posibil sa aiba legatura si cu Bella . Dar cu siguranta , nu este ceva tocmai de rau .

Ma gandeam cum am ajuns asa de apropiat de Bella . E posibil chiar sa tin la ea , mai mult decat imi permit . Insa stiu ca ea ma vede doar ca pe un monstru . Nu voi incerca sa schimb nimic . Nu-mi permit sa schimb nimic . Sa stiu doar ca ea e in siguranta este tot ce imi doresc .

  Am sarit in alt copac , continuand sa inaintez , pana aproape de casa Bellei .  Am ramas acolo mai mult decat era necesar , insa nu vroiam sa plec . Poate doar vroiam sa ma asigur ca este in siguranta , sau poate speram sa o pot revedea . Nu stiu de ce , dar am continuat sa stau acolo toata noaptea , pazind casa .

  Auzeam inauntru 3 inimi batand . Puteam citi doar doua minti , dandu-mi seama ca mai erau doua femei inauntru , dar care dormeau . E posibil ca una dintre ele sa fie doar o copila , gandurile ei fiind mult mai simple .

Dimineata , sosise poate mult prea repede pentru mine , si fara chef , mi-am spus ca trebuie sa ma intorc acasa . Trebuia sa ajung la scoala , desi asta nu mi-ar lua mai mult de un minut . Doar ca trebuia sa pastram aparentele si sa mergem cu masina . Era chiar plictisitor , sa mergi la o viteza normala , desi , trebuia sa recunosc ca intreceam cu mult viteza legala , asigurandu-ma totusi ca niciun politist nu baga de seama .

 Eram gata sa sar in urmatorul copac , intreptamndu-ma spre casa , cand Bella iesise din casa . Am ramas stana de piatra , cu ochii fixati pe ea . Curiozitatea mea crestea , si nu ma lasa sa plec . Am mers inapoi cativa metri , astfel incat sa nu ma vada , continuand totusi sa o supraveghez . De la acea distanta nu o puteam auzi , dar o vedeam destul de bine .

 O fetita de vreo 7 ani iesise dupa ea fericita . Se asezara amandoua in leaganul din curte . Bella tinandu-si in mana o cana de cafea , presupuneam eu . Amandoua erau fericite si vorbeau pline de viata . Ma holbam la ele , si fara sa-mi dau seama , un zambet mi se asternu pe fata . Nu stiam de ce , dar parca imi doream ca acea fetita sa fie a Bellei iar eu sa completez portretul familiei .

Mi-am scuturat capul violent . Asta nu se va putea intampla niciodata , iar eu stiam cel mai bine . Desi mi-ar fi placut sa am o familie , trebuia sa ma gandesc ca eram nemuritor , iar Bella nu ma suporta . Deci nici macar o sansa .

 M-am urat in acel moment pentru faptul ca ma gandisem macar la asta , si m-am hotarat ca nu mai vreau sa iau parte la asta . Dar , exact inainte sa ma intorc Bella se ridica aproape sarind , uitandu-se speriata prin padure . Isi tinea telefonul in mana , si parea chiar panicata . Pentru o secunda am crezut ca m-a vazut , dar se uita prea disperata peste tot . Dar apoi o lua pe fetita de mana , si intra in casa , lasandu-ma curios .

Am decis ca ar fi mai bine sa ma intorc acasa , si poate voi afla mai multe la scoala .

M-am intors acasa , in viteza  , intrand direct in camera mea , nevrand sa atrag atentia , desi toti stiau ca m-am intors . Mi-am gasit pe pat niste haine cu care ma voi schimba . Opera lui Alice , bineinteles . Mi-am tras repede blugii negri si tricoul cu niste imprimeuri ciudate , tenisii  si geanta , apoi am coborat scarile sa ii iau si pe ceilalti pentru a pleca . Alice se uita la mine mai mult iritata , desi am citit in gandurile ei ca era si fericita .

   Imagini cu mine privind-o pe Bella i-au venit in minte imediat , dar am vazut si reprosul pe care Alice incerca sa-l afiseze .

Mi-am dat ochii peste cap , deoarece stiam ce credea .

-         Nu a fost nimic , ok ? i-am spus lui Alice , dar ea nu ma asculta . Isi tinea mainile la piept , si era ingamfata . Iesi din casa  , ceea ce facu si Jasper .

I-am urmat fara prea mare tragere de inima , fiind urmat si de Rose si Emmet . Pana la urma toti au luat masina lui Em , si m-au lasat sa vin singur cu Volvoul . Credeam ca e vreun plan de-a lui Alice de a ma ignora , pana ce am primit un mesaj de la ea :

“ Sper ca nu te gandesti ca iti fac o favoare . Asa ca sa o iei pe Bella  , ca altfel ... “

Am oftat zambind . Numai Alice putea sa faca chestii din astea . Am accelerat , luand curba pe drumul catre casa Bellei . Am oprit chiar in fata , claxonand de cateva ori . Am vazut cum Bella dadu perdeaua de la fereastra ei la o parte , uitandu-se la masina mea , si am zambit viclean , gandindu-ma cum va reactiona .

Dupa cateva minute , am putut auzi cum Bella coboara scarile si deschide usa . Fetita , pe care am aflat ca o cheama Ana , iesi fericita dupa Bella , urandu-i o zi buna .

Am zambit, privind-o si am iesit din masina. Fetita se uita la mine, iar eu i-am zambit prietenos. Insa, in acel moment, fata ei deveni ingrozita, privindu-ma cu ochi mari si speriati, apoi alerga dupa Bella, puandu-se in fata ei, nelasand-o sa inainteze.

-         Ana! Ce faci ? intreba Bella confuza .

-         Nu te apropia de ea! Tipa Ana spre mine.

-         Ce? Intreb eu confuz , pana sa-mi dau seama . Ea era...era o....Esti vrajitoare ? intreb mai mult decat surprins.

Bella se uita cand la mine , cand la fetita , si mai confuza.

-         Vrajitoare ? Ce tot vorbesti ? intreba Bella.

-         De ce nu ii spui chiar tu ? am indemnat-o pe fetita .

-         Nu te baga . Stiu ca esti e fiinta a intunericului si nu te las sa-i faci rau Bellei mele ! spuse fetita nervoasa .

-         Ce ? Ana.... incepu Bella dar nu putu continua . O voce din spatele lor se auzi , si o femeie isi facu imediat aparitia .

-         Ana ! Doamne , Ana ti-am spus sa stai langa mine . Scuzati-i purtarea  , va rog ! spuse femeia care am descopetit ca o cheama Lia , incercand sa o traga pe fetita de pe Bella.

-         Ce se petrece aici , Lia ? intreba Bella nerabdatoare , dar totusi confuza .

-         Nimic , nimic ! spuse femeia , disperata . Ana ! Da-i drumul Bellei . Vom avea o discutie foarte serioasa .

-         Dar mama ! El e rau !spuse uitandu-se urat la mine . Ii va face rau Bellei ! se planse fetita .

-         Nu e rau ! E doar un baiat ! Ce ti-am spus eu despre faptul ca nu trebuie sa te iei de oameni ? spuse Lia incercand inca sa o traga pe Ana de pe Bella .

-         Dar mama ! se planse fetita .

-         Acum ! se rasti Lia la fetita , iar aceasta se lasa trasa de mama ei .

-         Imi pare nespus de rau ! Va rog sa o iertati .Deobicei e foarte cuminte ! incerca femeia sa se scuze .

-         Nu-i nimic , presupun , spuse Bella inca confuza . Dar va trebui sa vorbin despre asta cand ma intorc .

-         Ce e de vorbit ? am luat eu cuvantul . Fetita e vrajitoare , iar mama ei incearca sa ascunda asta ! am spus eu dandu-mi ochii peste cap , de parca nu era mare lucru .

-         Vrajitoare ? intreb Bella surprinsa . Se uita la Lia care-si strangea fiica in brate si se uita in pamant , vinovata . Ok , vom vorbi cand ma intorc fiindca  intarzii la scoala . Nu ma pot gandi la nimic de genul asta , acum .

Bella  pasi spre masina mea, iar eu m-am miscat cu viteza vampireasca sa ii deschid usa pasagerului . Lia icni , dar nu comenta nimic . Fetita continua sa ma priveasca incruntata . Bella intra destul de ravasita , si cu gandurile departe sa mai dea imopranta.

M-am intors pe partea soferului deschizand usa. Am mai privit o data spre cele doua. Am oftat adanc .

- Stiu ca stii ce sunt , dar te asigur ca nu sunt deloc  rau. Bella e in siguranta cu mine, am spus sincer , sperand ca fetita ma va crede. Dar ea doar se intoarse cu spatele la mine , ceea ce m-a facut sa oftez din nou si sa urc in masina . Am pornit spre scoala , in liniste . Bella avea nevoie sa-si puna ordine in ganduri momentan .

- De unde ai stiut ? intreba ea deodata .

- Ma pricep sa citesc ganduri, daca iti aduci aminte i-am raspuns eu privind-o , si zambind strengareste.

Ea isi dadu ochii peste cap , oftand , insa am putut zari un pic de amuzament in ochii ei .

 Am intrat in parcarea scolii, ceea ce a facut ca multi copii sa-si intoarca privirile spre masina mea . Mi-am vazut fratii langa masina lui Emmet , uitandu-se la noi , iar pe Alice ranjind. O-o ! Asta nu era de bine .

Am auzit-o pe Bella scotand un sunet de iritare din dreapta mea , ceea ce m-a facut sa ma incrunt .

Oh ! Am uitat ! Toata lumea va crede altceva cand ne va vedea .

-         Nu-ti fa griji , Bella ! am incercat eu sa o linistesc . Intotdeauna se holbeaza lumea la masina mea , sau la mine. Deci, nu te flata singura ! am spus eu glumind.

Ea nu parea ca a inteles gluma , fiindca se uita la mine mai mult iritata de comentariul meu . Iar am dat de dracu` !

Buna dragilor ! Scuze si iar scuze . Nu prea ma tin de promisiuni in ultima vreme . Dar macar am terminat capitolul asta !

Stiu ca e cam plictisitor , si nu prea are dialog . Si mai ales ca e Dpdv Edward , dar sper ca ma veti ierta , daca va aduc repede capitolul urmator !

Kisses :X

Si daca considerati ca merit , si un comm micut sa stiu ca a-ti fost pe aici :)